Page 240 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

Pentru prezentarea “materialului” am încercat s fac o sistematizare dup
diverse criterii, dar recunosc c totul a r mas în stadiul de încercare.
Nici ideea de a men iona de fiecare dat faptul c ilustrata a circulat sau nu prin
po t nu este str lucit , dar am f cut-o cu scopul de a motiva presupunerile referitoare
la vârsta c r ilor po tale.
În anumite cazuri, acolo unde mi s-a p rut interesant i pentru ca s evit o
prezentare seac i monoton a ilustratelor, am ad ugat i câteva informa ii referitoare
la persoanele fotografiate, la expeditori i destinatari sau la con inutul mesajelor scrise
de ace tia.
Referitor la afirma iile mele privind “zona etnografic ” din care ar proveni
porturile din imaginile prezentate în paginile anterioare, men ionez c acestea au doar
un caracter aproximativ, ele constituind doar p rerea subsemnatului i nu au nimic
comun cu denumirile i delimitarea f cut de speciali ti ai zonelor etnografice din
Banat. Speciali tii vorbesc despre zonele etnografice Lugoj, Ciacova-Deta, Timi oara
etc., despre zona Almajului, despre portul din câmpia Banatului, dar f r a ne dest inui
grani ele acestor zone!
De fapt nici nu tiu dac aceast delimitare exist , pentru c într-un articol
referitor la Colec ia etnografic Marius Matei se face urm toarea afirma ie: “Ar
trebui s se fac o hart cu delimit ri etnografice pentru portul b n ean. Pentru
arhitectur ar trebui s se creeze o alt hart ”.
Prin zecile de imagini prezentate în paginile acestei c r i am vrut s scot în
eviden nu numai frumuse ea porturilor din Banat, ci i varietatea lor i faptul c mai
ales în cazul portului feminin, acesta este influen at de moda vremii i de progresul
tehnic din industria textil . Concluzia tras din aceast situa ie este, c moda vremii a
avut o influen negativ mai mic decât progresul tehnic în materie de textile.
Produc ia industrial , “pe band ” i practic nelimitat a unor textile ieftine, a dus la
dispari ia multor produse artizanale, realizate cu gust i migal în lungile seri de iarn
de c tre femeile i fetele din satele Banatului.
Consider c pierderea autenticului a fost o evolu ie deplorabil .
Zecile de costume identice pot avea o justificare în cazul uniformelor militare,
în cazul costumelor populare sunt un aspect mai pu in pl cut.
Se pare c b rba ii sunt mai conservatori, pentru c portul acestora nu prezint
nici diversitatea i nici influen a v dit a modei.
Un alt aspect, asupra c ruia am vrut s atrag aten ia, a fost imaginea satului
b n ean cu ocupa iile locuitorilor i gospod riile lor. Normal c i în acest domeniu,
obiceiurile i preten iile oamenilor au suferit schimb ri de-a lungul anilor.
232