Page 242 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 242
Severin, înfiin at de administra ia cameral austriac în secolul al XVIII-lea, a fost
“colonizat ” cu “bufeni”, c rbunari adu i din nordul Olteniei pentru a produce
mangalul necesar topirii minereurilor neferoase extrase din mun ii Banatului.
Ideea recicl rii de imagini cu “b n encele de odinioar ” a fost ini ial
materializat printr-un calendar din anul 20 6. Din p cate o neconcordan în privin a
comunic rii a avut ca rezultat c , principalul cump r tor (adic subsemnatul) a r mas
doar cu un singur exemplar al calendarului cu “Reproduceri din colec ia Walter
Stahli”!
Pân la urm , am tip rit din nou acelea i imagini pe un calendar pentru anul
20 7. i pentru 20 8 am realizat un calendar de acela i fel, dar cu “ardelencele de
odinioar ” i pe care l-am f cut cadou de Cr ciun i de Anul Nou la prieteni.
De i mai am la îndemân înc câteva ilustrate foto cu porturi populare feminine
cu oprege, nu cred c aceste porturi ar proveni din Banat, motiv pentru care nu le-am
inclus nici în calendare i nici în acest opis.
Câteva din ele sunt intitulate “Port din România”, ceea ce este corect, îns f r a
specifica din care “col ” al României provin aceste porturi.
În lipsa acestor date este foarte greu de stabilit din care parte a rii i din ce
zon etnografic provin aceste porturi cu “oprege”.
Deja încadrarea ca port din Banat prezint probleme.
Astfel, în perioada interbelic i mai ales în zonele de trecere de la un inut la
altul, mul i au început s se îmbrace cu piese vestimentare cump rate din magazine sau
de la târguri de ar . Acest lucru a dus la preluarea de la vecini a unor obiecte
vestimentare cu specific diferit fa de cel local i la o diversificare a portului popular
chiar i în cadrul aceleia i localit i.
Dar nu numai b n enii au preluat de la al ii. Exist o pies tipic portului
b n ean care i-a extins aria de r spândire pe alte plaiuri. Este vorba de opreg, acel
p trat esut i prev zut cu chi e, pies care poate fi asem nat cu "o cotrân
neterminat de care mai atârn firele de urzeal ". Normal c aceast "bucat de
cotrân " era mult mai ieftin în compara ie cu o cotrân “întreag ” sau cu o fot .
Probabil c acesta a fost motivul care a dus la expansiunea opregului i faptul c îl
întâlnim i în fotografii i c r i po tale ilustrate din Vâlcea, Arge , Prahova sau ara
Bârsei.
234
