Page 71 - SUMMA CUM FRAUDE
P. 71
milioane de lei, în principal defrişeri şi parcelări (garduri) ale pajiştilor comunale.
Manopera era executată de echipele de zilieri din Oaş şi o cotă parte din salariile
acestora ajungea în buzunarul şefilor intreprinderii (director, şef de fermă, contabil,
etc.).
Din autobiografia postată pe internet a dlui Petanec aflăm că începând din anul
1991 a fost timp de un an “asistent suplinitor universitar” la disciplina de genetică. La
prima vedere nimic deosebit. Şefa disciplinei era la acea vreme doamna profesoară
Gallia Butnaru, soţia conducătorului meu de doctorat şi o veche cunoştinţă (ca
student am făcut măsurători biometrice şi determinări microscopice pentru lucrarea de
doctorat a dânsei). Cu câţiva ani în urmă am întrebat-o ce fel de specialist a fost fostul
ei asistent? Doamna profesoară Butnaru a rămas oarecum surprinsă de această
întrebare şi mi-a spus că acest domn Petanec nu a fost niciodată asistentul ei!
Concluzia mea este că dl. Petanec a fost plătit timp de un an de zile pe statele de
plată ale disciplinei de genetică fără ştirea şefei de disciplină. Probabil că în acest timp
(1 an) dl. Petanec a făcut prezenţă la disciplina de “Cultura pajiştilor şi a plantelor
furajere” unde titularul disciplinei era dl. prof. Alexandru Moisiuc, conducătorul său
de doctorat.
Nu ştiu ce pile a avut Petanec în afara acestui domn Ciorman. Posibil ca
“strălucita carieră universitară” a domnului Doru Petanec să fi fost promovată şi de alţi
factori.
Faptul că domnul Ciorman şi domnul Petanec erau în relaţii bune, reiese şi din
faptul că dl. Petanec şi cu domnişoara Micu Lavinia se deplasau cu studenţii la
Caransebeş, mai bine de 100 km, pentru vizitarea unei fabrici de pâine a fostului
combinat COMTIM, unde era director ing. Gheorghe Ciorman, fostul director al
DGAIA Caraş-Severin. Oare nu era nicio fabrică de pâine prin apropiere?
Pe domnul Ciorman l-am cunoscut destul de bine. În primii ani de activitate a
fost şeful fermei zootehnice a IAS Berzovia şi era cunoscut prin faptul că se lăuda cu
originea lui socială sănătoasă, spunându-le tuturor că lucrase ca muncitor "la făbrică,
la Răşiţa". Acest lucru era "confirmat" şi de către directorul IAS Berzovia ing. Iosif
(Osi) Drăghicescu, care cu o vădită notă de humor mai preciza că Ciorman lucrase “la
Răşiţa” ca "turnător-formator", dar cu “in” la începutul cuvântului de după liniuţă!
Din punct de vedere profesional nu s-a remarcat în mod deosebit şi din punct de
vedere managerial era tipul funcţionarului de partid autoritar, capabil să treacă peste
cadavre, cu scopul de a-şi dovedi loialitatea prin punerea în aplicare a “indicaţiilor
preţioase” venite de la Bucureşti.
Cu această frază închei relatările privindu-l pe inginerul Gheorghe Ciorman şi
revin la susţinătorul şi “amicul” domnişoarei dr. Lavinia Micu.
65