Page 155 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Deci după cum se poate constata mai sus, pe exercițiul anului 1942/1943
impozitele fiind urcate, nu se va putea ajunge la un adevărat rezultat, chiar dacă se
va recurge la diferite presiuni, chiar și la sechestre.“

Familie românească din Cenad

Un alt subiect abordat în darea de seamă este cel al Împrumutului Reîntregirii:
„Tot ce este român discută și comentează căci atâta timp cât nu se va aplica
această măsură și șvabilor a fi egali la plata împrumutului cu românii, ei nu vor
plăti, căci șvabii pun pe iugăr 100 lei, iar pe români îi impun cu 300-1.000 lei.
Românii spun căci ei nu mai cred, pentru faptul că nu știu pentru ce se sacrifică,
căci așa au dat și pentru Ardealul cedat.
Spun căci bonurile primite nu vor avea nicio valoare și că ei nu le vor putea
vinde, așa căci banii lor sunt considerați ca pierduți.
Câte un zvon mai circulă căci șvabii vor izgoni din Banat pe români,
rămânând ei stăpâni, din care cauză românii nu au nicio tragere de inimă pentru a
da împrumutul. Aici trebuie făcută o cercetare la fața locului și ținut conferințe din
partea fiscului cu locuitorii.“
Pentru a vă face o imagine corectă asupra situației din România acelor vremuri,
redăm mai jos un fragment din „Proiectul EPIR – Personalităţi şi instituţii economice
româneşti – valoare adăugată românească la identitatea europeană“ (http://www.
epir.ase.ro), realizat de un consorţiu de cercetare-dezvoltare format din Academia
de Studii Economice din Bucureşti în calitate de coordonator, Universitatea de Vest

153