Page 298 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

pe care o conduce organizează o excursie de studii la Cenad, pentru a vizita Stațiunea
Experimentală Agricolă a Banatului Cenad și gospodării din comunele Cenadul
Mare și Cenadul Vechi, și va solicita o autorizație în acest sens. Însă deplasarea
din perioada 18-22 mai nu s-a făcut doar la Cenad, ci și la ferma Ceala, Școala de
Viticultură Miniș și Ocolul Agricol Lovrin. Au luat parte la excursie 48 de persoane
de la ocoalele agricole din Buziaș, Ciacova, Comloșul Mare, Deta, Gătaia, Giulvăz,
Periam, Recaș, Sânnicolau Mare, Lipova, Vinga și de la Camera Agricolă Timișoara
(câte patru de la fiecare instituție).
Inginerul agronom Manea, șeful Ocolului Agricol Periam, va nota: „Despre
această stațiune s-a scris mult în literatura noastră agricolă și este binecunoscută de
agricultori prin soiurile valoroase pe care le-a dat la multe plante agricole. [...] Este
o stațiune experimentală agricolă modernă, unde sunt atâtea lucruri de văzut, atâtea
exemple de urmat, încât găsesc că această stațiune ar trebui văzută de agricultorii
din restul țării, îndeosebi de cei care lucrează în regiuni cu agricultură înapoiată.
Agricultorii sunt mai ușor accesibili exemplelor vii decât vorbelor și această stațiune
mai ales e un exemplu viu de agricultură rațională.“ Același Manea va mai scrie:
„La grâul de toamnă a dat soiul Cenad 117, la orzul de toamnă Cenad 395 și Cenad
extensiv, iar acum este pe punctul de a da și pe Cenad 396, la orzoaică Cenad 75,
la ovăz Cenad 88 și Cenad 2, la porumb Regele Ferdinand și la sfecla furajeră soiul
Saccharoza. Suprafața de 880 jug. este cultivată cu peste 20 de plante diferite.
Grâul de toamnă se cultivă peste 100 jug. cu soiurile Odvoș 241 și Cenad 117.
Cel mai potrivit soi pentru stațiune s-a dovedit Odvoș 241. Cenad 117, deși ameliorat
la Cenad, s-a dovedit mai potrivit pentru alte regiuni.“
Același Manea va observa că zona Cenadului e mai potrivită pentru cultura
orzului de toamnă, fiind mai puțin expusă valului de căldură, care în mulți ani produce
zbârcirea bobului. Orzoaica se cultiva pe o suprafață mică, iar la ovăz se utiliza soiul
Cenad 88.
Cultură nerentabilă s-a considerat a fi porumbul, ceea ce îngreuna bugetul
stațiunii. Se utiliza un soi patentat la Cenad, obținut prin încrucișarea soiurilor Regele
Ferdinand și Fleichsmann. Dar, pentru a mări rentabilitatea, „...s-a însămânțat pe
același rând cu porumbul și cânepă pentru sămânță. Porumbul nu suferă din cauza
acestei culturi duble întrucât fiecare din cele două plante preferă substanțe nutritive
diferite.“
Pentru a preveni pagubele în cultura de rapiță din cauza gerurilor de iarnă
ori a celor târzii, de primăvară, la stațiune s-a ales cultivarea acesteia după orzul
de toamnă, într-o singură arătură, lăsându-se să se dezvolte și samulastra de orz.
„În felul acesta se obține o recoltă dublă, care este rentabilă chiar și în ani răi de
rapiță.“
Dar ceea ce vor observa mai mulți ingineri agronomi care au vizitat atunci
stațiunea a fost faptul că specialitatea acesteia era producerea seminței de sfeclă
furajeră și a celei de sfeclă de zahăr. Manea va nota că „Stațiunea Cenad a pus
problema producerii în țară a seminței de sfeclă de zahăr. Până acum importăm
din străinătate această sămânță. Sunt câțiva ani de când se lucrează la ameliorarea
sfeclei de zahăr și cu timpul vom avea și la această plantă soiuri valoroase produse
la noi în țară.“

296