Page 300 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 300

Dușan Baiski


              De câțiva ani se ocupă cu ameliorarea sfeclei de zahăr, usturoiului, cartofilor și
        cânepei. În anii trecuți, s-au ocupat chiar cu ameliorarea ricinului, bumbacului și inului“.
              Stațiunea executa lucrările agricole cu tractorul, cu atelaje cu cai și boi, iar pentru
        arături dispunea de un plug cu aburi. Forța de muncă umană era asigurată de angajați și
        zilieri.
              Inginerul  agronom  stagiar  Ioan  Maier  va  face  observația  că  „O  noutate
        constă în ararea drumurilor pe margini și însămânțarea lor cu ierburi.“ Desigur,
                                                        era  vorba  de  cultivarea
                                                        unor   specii   de   ierburi
                                                        pentru  sămânță  (Lolium).
                                                        Și tot Maier va scrie că „În
                                                        ultimii  ani  s-a  făcut  o  mică
                                                        uzină  electrică  și  clădirea
                                                        laboratoarelor  înzestrate  cu
                                                        toată aparatura modernă.“
                                                              Inginerul   agronom
                                                        Georgescu,  șeful  Ocolului
                                                        Agricol  Deta  va  remarca:
                                                        „(Pe)De-o  parte,  Stațiunea
                                                        propriu-zisă,  care  rezolvă
                                                        chestiuni  de  natură  știin-
                                                        țifică  fără  un  scop  imediat
                                                        de  rentabilitate,  este  un
                                                        sacrificiu   de   cheltuieli
                                                        pe  care  îl  face  Statul  în
                                                        interes  național.  Desigur,
                                                        răsplătirea acestor cheltuieli
                                                        este  imensă  prin  diferențele
          Usturoi de Cenad. Magdalena Blau și Elisabeth Gräbeldinger  de  venituri  ce  producția
                                                        națională  le  înregistrează
                                                        aplicând rezultatele.
              De cealaltă parte este Ferma Cenad, uzină de producție capitalistă, unde
        scopul final este venitul, mândria conducătorului.“
              Și tot Georgescu va observa că „Amintim aci că producția de sămânță de
        sfeclă este aproape un monopol al Fermei Cenad...“ Pentru umplerea golurilor
        provocate  de  ape  se  cultiva  chimionul,  „...aceasta  pentru  ingeniosul  principiu
        al dlui dr. Constantinescu enunțat plastic «pentru a trage două piei de pe oaie»
        și «a nu rămâne nicio palmă de pământ bine folosit»“. Referindu-se la cultura
        de mac și chimen, va scrie: „S-au dat câte 4 Kgr. din fiecare la distanță de 40
        cm între rânduri, semănându-se în același timp la adâncimi diferite, pe același
        rând  curgând  sămânța  în  același  tub.  Această  rezolvare,  pentru  a  scoate  cu
        oricare ocazie și a doua piele de pe oaie, a dat naștere și unei modificări mici,
        dar ingenioase, mașinii de semănat.“ În ceea ce privește porumbul, „...nu scapă
        nici ca principiu călăuzitor, astfel se face o cultură dublă de porumb cu cânepă

        298
   295   296   297   298   299   300   301   302   303   304   305