Page 301 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

pentru sămânță, dându-se 15 Kgr porumb și 2 Kgr cânepă pro jugăr. Cele 150-200
Kgr sămânță de cânepă la jug. ce se recoltează în plus scot aproape cheltuielile
ocazionate cu lucrările culturale la porumb.“ Iar în ceea ce privește cânepa pentru
fuior, avantajul unei asemenea culturi la Cenad o constituia existența unei fabrici
de prelucrat cânepă la Pordeanu.
Georgescu va fi foarte critic cu aspectul social al problemei: „În concluzie,
întreaga uzină de producție agricolă se bazează pe un perfect simț comercial, iar
diversitatea de culturi cu scopul de a utiliza cât mai intens munca omenească sau
mai bine zis, deplasând expresia proprie «pentru a trage două piei de pe muncitorul
pălmaș», care este salarizat cu 38 lei zilnic și mâncare foarte slabă, ca să nu mai
comparăm locuința lor cu grajdul porcilor. Nu se vede nicio inovație în ce privește viața
omului cu tot simțul speculativ din celelalte ramuri. Dealtfel, în această exploatare
pur capitalistă ca și în toate de aceeași specie admirăm perfecta organizare și colec-
tivizarea procesului de producție. În ce privește sentimentele morale, problemele
sociale, toate sunt inexistente decât ca o măsură tactică tot pentru asigurarea unei
bune rentabilități.“
Inginerul agronom Longin Coruțiu din Ciacova va face în referatul său
observații cu precădere la creșterea animalelor. Pe lângă rasa de vaci Siementhal,
ținute într-un grajd alimentat cu lumină electrică, și cea de cai Nonius, cenăzenii de
la stațiune creșteau și porci York și Mangalița: „Alimentarea scroafelor se face din
vălaie de ciment, iar alimentarea purceilor se face în dispozitive speciale, suspendate.
La înălțimea de 1 metru, la un capăt al boxei, s-a amenajat un etaj în care purceii se
urcă pe o scară de lemn (scândură cu stinghii mărunte din 10 în 10 cm). Această boxă
mică a purceilor este împrejmuită cu gard de sârmă, se poate umbla în ea prin partea
pe unde se alimentează scroafele, iar purceii pot să urce și să coboare când vor și de
câte ori vor.
Această etajare a boxei purceilor prezintă avantajul că purceii au la discreție
mâncare când vor și câtă vor, fără a se mai amesteca cu purceii de la alte scroafe sau
chiar a trece pe la alte scroafe, uneori îmbinându-se chiar de nu-i mai poți ști de la
care scroafă sunt, apoi purceii stau la acea înălțime la o temperatură mai ridicată, mai
constantă și într-un aer mai lipsit de bioxid de carbon care, fiind mai greu decât aerul,
este întotdeauna jos, pe podea...“

***

Din păcat, de numele I.C.A.R.-ului se leagă și un teribil accident, cu multe
victime. Iată ce povestește Emmerich Balthasar, unul din supraviețuitori :
1
„Stimate domnule Emmerich Balthasar, unde și când v-ați născut?
- M-am născut în comuna Cenad, în anul 1940. Tot la Cenad am teminat, în
1954, școala de 7 clase. Liceul l-am terminat în limba germană, în 1957, la Timișoara.

1 Din interviul „Fiecare rană se vindecă, însă cicatricile rămân“, semnat de Dușan Baiski și
apărut în revista „Cenăzeanul“ nr. 3/2013
299