Page 299 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Mai mult decât atât, „Stațiunea mai cultivă culturi duble de rapiță sau mac
cu chimion. Este o speculațiune agricolă, care într-o cultură de 2-3 ani de chimion
este foarte rentabilă...“, dar fiindcă era consumul mic, putea deveni nerentabilă dacă

I.C.A.R. în anul 1957/58: În picioare, de la stânga la dreapta: Theresia Waltrich (Letansgrobn), Elisabeth
Richter (Peitersch) Magdalena Gillich (Zinkos), Elisabeth Eberhardt (Schrebns). Mai jos, de la stânga la
dreapta: Magdalena Weber (Mauermanns), Magdalena Schüssler (Schrebns), Julianna Thiel (Weltschn).

stârnea interesul mai multor cultivatori. Tot la categoria „speculă“ erau trecute și
cele de ceapă, usturoi și ardei, deoarece „...dacă în unii ani aduc beneficii de zeci de
mii de lei la jug(ăr), în alți ani toată recolta se aruncă la platformă (de gunoi, n.n.)“.
Pentru culturile sale, stațiunea avea nevoie de îngrășăminte. Și cum cele artificiale,
îndeosebi azotatele, erau scumpe, s-a ales utilizarea gunoiului de grajd. La data vizitei,
stațiunea dispunea de un grajd cu o capacitate de 50 de vaci, însă existau doar 30, laptele
obținut fiind utilizat în hrana oamenilor de la fermă și pentru hrana purceilor. „Stațiunea
se ocupă și cu îngrășatul porcilor. În vederea acestui scop, face încrucișări între York și
Berk. Porcii obținuți din aceste încrucișări se dezvoltă și se îngrașă mai bine până la 6
luni.
La Stațiune se mai urmărește și crearea unui tip de York obținut între Yorkul
mare și mijlociu, având ținte de urmărit o prolificitate normală (8-10 purcei), bot mai
lung puțin ca la cel mijlociu și picioare mai dezvoltate.“ Același Manea va mai scrie:
„Azi când agricultura românească introduce noi plante de cultură mai rentabile decât
cerealele, stațiunea încearcă să dea și la alte plante soiuri valoroase.

297