Page 331 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

limba maghiară . Preoții și învățătorii români din Cenad s-au adaptat rapid la acest
1
curent, așa cum se va vedea mai jos.
În context, dar de data aceasta în România, dacă pe timpul comunismului
numele mici ale minorităţilor se schimbau cu echivalentele româneşti (Erzsébet –
Elisabeta; Miklós – Nicolae; Tibor – Tiberiu; Gyula – Iuliu; György – Gheorghe),
maghiarii au apelat la nume originale ungureşti, care nu pot fi traduse în limba română:
Csaba, Béla, Levente, Zsolt (pentru băieți băieţi), şi Csilla, Gyöngyvér, Réka, Emese
(pentru fete). De asemenea, numele sârbești sunt acum transcrise potrivit ortografiei
și alfabetului românesc (corect scris ar fi, chiar utilizându-se alfabetul latin: Jeftić
- Ieftici, Dušan - Dușan, Jadranka - Iadranca, Božidar - Bojidar). Mai mult decât
atât, slaba pregătire școlară a unor funcționari publici din România, deci și din
Cenad, efectiv a „torturat“ o sumedenie de nume aparținând etnicilor minoritari. Și
vă oferim un exemplu din familie: Jeftić (Јефтић după ortografia sârbă cu caractere
chirilice) a fost pe rând: Ertin, Eftin, Eftici, Ieftici. De unde și numeroasele probleme
legale determinate de aceste stâlciri de nume de familie.)
Din păcate, în școala românească actuală nu se învață deloc sau prea puțin
variantele alfabetului latin adaptat popoarelor din jur, cum nici aceste popoare nu
învață literele specific alfabetului românesc. Drept urmare, și românii sunt adeseori
rebotezați la trecerea prin diverse vămi: Șerbănescu devine Serbanescu, cetățeanul
roman de etnie sârbă Cedomir devine la vamă Țedomir (litera „c“ din alfabetul
sârbesc latin fiind echivalenta literei românești „ț“). La fel și altele: Jadranka –
Iadranca - Iadranța, Božidar – Bojidar – Boiidar ș.a.m.d.
Dar să revenim la numele de botez. Ieromonah Petru Pruteanu din Republica
Moldova (iulie 2012 – preot în Portugalia, nemulțumit de faptul că Sinaxarul tipărit
anual în Calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse (de care depinde și Biserica Ortodoxă
din Republica Moldova) nu conţine numele tuturor sfinţilor din Răsărit şi foarte
puţine nume de sfinţi din Apusul creştin (de până la 1054), a întocmit o listă cu
sfinţii ortodocşi din Apus, care au aparţinut Bisericii Universale de până la 1054.
Lista, publicată pe blogul său www.teologie.net, cuprinde peste 600 de nume. Și
tot el spune: „Deci, aveţi ocazia să citiţi nu doar un şir de nume ale unor oameni
din vechime, ci numele unor sfinţi a căror viaţă nu este cu nimic mai prejos decât
a sfinţilor din Răsărit (despre care tot nu ştim mare lucru, dar măcar numele ne
sunt cunoscute).“ Și, încheie el: „ Deci, stimaţi preoţi, nu căutaţi doar să daţi nume
creştine pruncilor pe care îi botezaţi, ci învăţaţi-i să trăiască ei înşişi creştineşte
ca să-şi sfinţească numele lor! Iar dacă, în urma discuţiilor cu părinţii, reuşiţi să-i
convingeţi să dea copiilor lor numele unor sfinţi, atunci vorbiţi-le şi despre viaţa
acelui sfânt şi despre căile de imitare a acesteia. «Cea mai frumoasă cinstire a
sfinţilor este imitarea vieţii lor »…“
Trebuie însă precizat și faptul că ieromonahul Petru Pruteanu a întocmit și o
„Variantă de Sinaxar tipiconal“, pe care-l propune clericilor şi credincioşilor din

51 Moldoveanu, Gheorghe C., Antroponimia, parte integrantă a tradițiilor culturale românești.
Iași: Revista română, p. 16. http://astra.iasi.roedu.net/pdf/nr62p15-17.pdf (Accesat în 10 noiembrie
2014).
329