Page 201 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 201

Lugoj - Studii monografice

          goj va decide, pe 5 august 1949, trecerea trecerea întreprinderilor și organizațiilor
          economice locale sub controlul și îndrumarea organelor locale ale puterii de stat,
          sub denumirea de Întreprinderile Edilitare Lugoj, pe scurt I.E.L., acestea având
          ca atribuții „...construirea, administrarea și exploatarea energiei electrice, a apei
          potabile, canalizarea, transportul în comun și salubritatea“, . Conducător și ad-
          ministrator era numit inginerul Traian Răbăgia care, „În această calitate răspunde
          de  buna  gospodărire  a  patrimoniului  Întreprinderii  pusă  sub  conducerea  sa,
          de succesul activității acesteia, de disciplina în muncă, de ridicarea continuă a
          productivității muncii, de calitatea produselor și de îndeplinirea Planului.“
               Scurt timp după aceea, pe 15 august 1949, I.E.L. anunța Comitetul Provizo-
          riu al Orașului Lugoj despre faptul că pentru funcția de contabil-șef al organizației
          economice era propus același contabil-șef, respectiv Victor Frențiu.
               Va urma o întreagă corespondență privind casarea și scoaterea din inventar
          a o serie de bunuri „...ce se găseau în folosința Serviciului de ecarisaj și vidaj
          (corect: vidanjare, n.n.)“. Instrucțiunile Ministerului de Finanțe nr. 64.745/28 iulie
          1949 specificau cum că „...aprobarea scoaterii la reformă și a scăderii din inven-
          tar o dă Președintele Comitetului Provizoriu Județean, pentru comunele urbane
          reședință de județ“. Solicitarea va fi în cele din urmă aprobată.
               În preambulul procesului-verbal, din 1 noiembrie 1949, de constatare a stării
          bunurilor propuse a fi reformate și scoase din inventarul orașului Lugoj se spune:
                „Subsemnații, Sarmeș Dumitru, Șeful Secției Secretariat, Arhitect Cușcenco
          Eugen, Șeful Biroului Edilitar, Iuriciuc N. Nistor, referent principal la Biroul Inven-
          tarului, și Roșu Samuilă, conducătorul Serviciului de ecarisaj, în baza dispozițiunii
          Nr. 9958 din 27 Noiemvrie 1949, dată de Președintele Comitetului Provizoriu al
          orașului Lugoj, în urma propunerii d-lui Popescu Valeriu, Șeful Secției Adminis-
          trative, ne-am întrunit astăzi, data de mai sus, la Serviciul de ecarisaj și vidaj din
          Lugoj, Spl. Cotul Mic Nr. 7 și am procedat la constatarea bunurilor propuse a fi
          reformate și scăzute din inventar ca fiind bunuri ce nu mai pot fi de folos, în starea
          în care se găsesc...“
               Dar iată și obiectele în cauză:
               - o cheie franceză, ruptă;
               - două furci de fier, rupte;
               - trei lopeți, distruse;
               - o mașină de gătit, distrusă;
               - un pat de fier, cu trei scânduri, distrus;
               - o roabă de lemn, distrusă;
               - un ciubăr de lemn, distrus;
               - două căpestre, rupte.
               Toate acestea aveau o valoare de inventar de 970 de lei, adică un sfert din
          salariul unui măturător de stradă. Însă, după cum se vede, președintele Comitetului
          Provizoriu Județean avea mult de lucru.
               Va urma, pe 11 noiembrie 1949, un nou proces-verbal de același tip, în
          cauză fiind acum:
               - două pături de cai;
               - o perie pentru cai;
               - două găleți de tinichea;

                                                                            199
   196   197   198   199   200   201   202   203   204   205   206