Page 55 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

Corneanu, prefectul județului Caraș-Severin, va trimite, pe 14 martie 1924,
către prim-pretori, unitățile de poliție și jandarmerie din județul Caraș-Severin, o
notă având ca subiect activitățile de propagandă și agitație dăunătoare siguranței
generale a statului, care s-ar putea produce în circumscripțiile acestora. „Vă
rugăm cu toată insistența să luați dispozițiuni imediate pentru executarea unei
supravegheri cât se poate mai riguroase asupra tuturor elementelor de propagandă
și agitație atât române, cât și străine, spre a se dovedi pe cei care se dedau la
asemenea acțiuni.“ O lună mai târziu, același prefect trimite în teritoriu o nouă notă,
de data aceasta având ca obiect propaganda fascistă: „Suntem pozitiv informați că
organizația fascistă intenționează să țină o serie de ședințe, conferințe și predici
cu preoți și învățători pentru ridicarea satelor contra jidovilor. În unele comune
s-au trimis mii de broșuri și activitatea de propagandă fascistă a și început.“
Poliția și Jandarmeria sunt invitate să cerceteze situația semnalată și „unde se va
dovedi asemenea propagandă, fasciștii să fie îndepărtați din sate, arestați și dați
în judecată pentru ațâțare la dezordine.“
Un prim raport survine în aceeași zi, 14 martie, de la șeful Postului de
jandarmi Boldur, care va anexa o listă cu „omini fasciști care fac adunare fără
ordin în casa lui Nicolae Sfercoci de sub No. 13.“ Pe listă, nu mai puțin de 24 de
persoane, toate de naționalitate română. O a doua listă cuprinde 62 de nume de
români („de toți fasciștii“) din Boldur.
Pe 12 martie, Pretura Plasei Lugoj va trimite Postului de jandarmi din
Coșteiu Mare un ordin prin care solicită ca în termen de trei zile să fie trimisă lista
fasciștilor din Gruni. Răspunsul va fi trimis pe 20 mai, însoțit de lista solicitată. La
fel de prompt va acționa și șeful de post din Coșteiu Mare, care va trimite o listă cu
100 de persoane de pe raza postului, care au „depus jurăminte la Liga F.N.R.“, din
care: 28 din Coșteiu Mare și 72 din Gruni. Principalul propagandist din Gruni era
considerat Gligor Jivănescu. Acesta „a făcut atâta propagandă până i-a reușit a
înființa și în comuna Coșteiu Mare post de Liga F.N.R.“ Ședințele se țineau la acest
G. Jivănescu, ginerele lui Vasile Balaci, de sărbători, seara și noaptea. Conducătorii
celor 60 de grunenți fasciști erau Grigorie Jivănescu, Dimitrie Radu și Ioan Hoban.
Tuturora li se imputa faptul că făceau propagandă împotriva regimului, intenția
fiind de a se organiza pe plan național și „de a pune mâna pe putere.“ Fasciștii
grunenți au început organizarea și la Coșteiu Mare, Coșteiu Mic și Sâlha, însă
autorul unui document nesemnat face observația că strădania lor încă nu dăduse
roade. La 3 martie, au intenționat să „țină o convenire în comuna Sâlha și să joace
totodată aderenții, însă convenirea nu s-a ținut (ei) fiind urmăriți de șeful postului
de jandarmi. Convenirea a fost convocată la George Țundrea din Sâlha. Întruniri
se mai țin și la Ion Rubici din Gruni. Un conducător mai este Dimitrie Belințan,
Dimitrie Hoban, Nicolae Radu No. 81 tot din Gruni. În organizație mai sunt
Dimitrie Radu 187, Traian Dărăbanț 146. Fiecare membru are câte o legitimație
cu fotografie […] cu sigiliul secției și câte un exemplar din statute. În caz că vreun
membru face vreo infracțiune, îl judecă și-l bagă în cartea neagră. “ La Hodoș,
șef era Nicolae Sfercoci, la care se și țineau întrunirile celor 24 de membri ai
organizației. Fruntași erau Nicolae Vodă și George Jivan.
53