Page 54 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

această ocaziune, vă reamintim că Ministerul dispune ca nicio manifestație de
stradă să nu fie tolerată, luând cele mai severe măsuri în acest scop. Îndată ce
se semnalează vreo agitațiune sau adunare cât de mică, să se ia măsuri de acord
cu garnizoana și Parchetul pentru împrăștiere, procedând în caz de rezistență la
arestarea și trimiterea lor la Parchet.“
O nouă solicitare, din partea aceluiași prefect, vine pe 7 februarie 1923:
„Închizându-se cursurile universitare, studenții cu siguranță vor veni la familiile
lor, cu acest prilej, consecvenți hotărârilor luate în adunarea pe care au avut-o
în București, vor căuta să propage în masa populației ideile cari au determinat
măsurile luate de senatul universitar“. Se cere supravegherea îndeaproape a
studenților și a oricăror agitatori antisemiți, interzicerea publicațiilor antisemite
și arestarea colportorilor.
Pe 7 iunie 1923, la Cluj se înființează Acțiunea Românească, având ca
membri fondatori 19 intelectuali români din Cluj (profesori, avocați, medici,
asistenți și studenți). Potrivit organului oficial al acesteia, respectiv „Acțiunea
Românească“ nr. 1/1 noiembrie 1924, motivele care au determinat înființarea
organizației au fost îndeosebi „Inerția, nesocotința și îngoismul (sic) îngust al
acelor elemente românești mici la suflet…“ și „Tendința de expansiune politică,
economică și culturală manifestată în detrimentul unității politice, economice și
cultural-naționale a acestui Stat, de către elementele străine de rassa noastră
și de către acele cari prin o asimilare numai exterioară, dar nu și sufletească
pretind a fi devenite românești.“ De aici și „Programul de muncă și de luptă a
organizației“, din care reproducem primul punct: „Pentru ridicarea vigoarei,
conștiinței și demnității naționale, vom chema toate forțele naționale românești
la o muncă intensivă și stăruitoare, luând inițiativa chiar și în acele cazuri,
când factorii oficiali nu au curajul sau mijloacele necesare și vom lupta pentru
reducerea puterii economice, culturale și politice a elementului străin, în
special al celui evreiesc, la o justă proporție. (sublinierea aparținei redacției
A.R.)“ Atitudinea clar antievreiască este surprinsă în chiar jurământul „Acțiunii
Românești“: „Jur pe Atotputernicul și Atotștiutorul Dumnezeu că voiu îndeplini
cu sfințenie și fără preget îndatoririle impuse mie prin Statutul și regulamentele
A.R.; jur că în toată activitatea mea publică și particulară mă voiu lăsa condus
numai de interesele superioare ale neamului românesc; jur că pentru binele
Țării și Națiunei voi fi gata oricând la orice jertfă, iar pe dușmanii dinăuntru
și dinafară ai Neamului românesc, în special pe jidani (sublinierea aparține
redacției A.R.) îi voiu combate cu toate mijloacele și pe toate căile legale.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!“
Direcțiunea Siguranței Generale va fi ținută la curent de către informatorii
săi din cadrul studențimii. Acțiuni ale studenților antisemiți erau așteptate în
a doua jumătate a lunii septembrie 1924: „Informațiunile arată că agitatorii
vor fi înarmați cu pumnale și alte arme de care vor face uz în cazul când vor
întâmpina rezistență din partea evreilor sau vor fi împiedicați de autorități.“
Partea curioasă a notei este că a fost datată 20 octombrie 1924, deci cu o lună mai
târziu. Poate fi însă vorba și de o banală greșeală.
52