Page 54 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 54

Dușan Baiski


       această ocaziune, vă reamintim că Ministerul dispune ca nicio manifestație de
       stradă să nu fie tolerată, luând cele mai severe măsuri în acest scop. Îndată ce
       se semnalează vreo agitațiune sau adunare cât de mică, să se ia măsuri de acord
       cu garnizoana și Parchetul pentru împrăștiere, procedând în caz de rezistență la
       arestarea și trimiterea lor la Parchet.“
             O nouă solicitare, din partea aceluiași prefect, vine pe 7 februarie 1923:
       „Închizându-se cursurile universitare, studenții cu siguranță vor veni la familiile
       lor, cu acest prilej, consecvenți hotărârilor luate în adunarea pe care au avut-o
       în București, vor căuta să propage în masa populației ideile cari au determinat
       măsurile  luate  de  senatul  universitar“.  Se  cere  supravegherea  îndeaproape  a
       studenților și a oricăror agitatori antisemiți, interzicerea publicațiilor antisemite
       și arestarea colportorilor.
             Pe 7 iunie 1923, la Cluj se înființează Acțiunea Românească, având ca
       membri fondatori 19  intelectuali români din  Cluj (profesori,  avocați, medici,
       asistenți și studenți). Potrivit organului oficial al acesteia, respectiv „Acțiunea
       Românească“  nr. 1/1 noiembrie 1924, motivele care au determinat înființarea
       organizației au fost îndeosebi „Inerția, nesocotința și îngoismul (sic) îngust al
       acelor elemente românești mici la suflet…“ și „Tendința de expansiune politică,
       economică și culturală manifestată în detrimentul unității politice, economice și
       cultural-naționale a acestui Stat, de către elementele străine de rassa noastră
       și de către acele cari prin o asimilare numai exterioară, dar nu și sufletească
       pretind a fi devenite românești.“ De aici și „Programul de muncă și de luptă a
       organizației“, din care reproducem primul punct: „Pentru ridicarea vigoarei,
       conștiinței și demnității naționale, vom chema toate forțele naționale românești
       la o muncă intensivă și stăruitoare, luând inițiativa chiar și în acele cazuri,
       când factorii oficiali nu au curajul sau mijloacele necesare și vom lupta pentru
       reducerea  puterii  economice,  culturale  și  politice  a  elementului  străin,  în
       special al celui evreiesc, la o justă proporție. (sublinierea aparținei redacției
       A.R.)“ Atitudinea clar antievreiască este surprinsă în chiar jurământul „Acțiunii
       Românești“: „Jur pe  Atotputernicul și Atotștiutorul Dumnezeu că voiu îndeplini
       cu sfințenie și fără preget îndatoririle impuse mie prin Statutul și regulamentele
       A.R.; jur că în toată activitatea mea publică și particulară mă voiu lăsa condus
       numai  de  interesele  superioare  ale  neamului  românesc;  jur  că  pentru  binele
       Țării și Națiunei voi fi gata oricând la orice jertfă, iar pe dușmanii dinăuntru
       și  dinafară  ai  Neamului  românesc,  în  special  pe  jidani  (sublinierea  aparține
       redacției A.R.) îi voiu combate cu toate mijloacele și pe toate căile legale.
             Așa să-mi ajute Dumnezeu!“
             Direcțiunea Siguranței Generale va fi ținută la curent de către informatorii
       săi din cadrul studențimii. Acțiuni ale studenților antisemiți erau așteptate în
       a doua jumătate a lunii septembrie 1924: „Informațiunile arată că agitatorii
       vor fi înarmați cu pumnale și alte arme de care vor face uz în cazul când vor
       întâmpina rezistență din partea evreilor sau vor fi împiedicați de autorități.“
       Partea curioasă a notei este că a fost datată 20 octombrie 1924, deci cu o lună mai
       târziu. Poate fi însă vorba și de o banală greșeală.
       52
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59