Page 56 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

La fel de periculoși pentru siguranța statului erau considerați coșteienii
Atanasie Stoicănescu, Ioan Târziu și Cornel Târziu, acesta din urmă secretar
al grupului, cu toate că nu avea încă primită cetățenia română, el fiind venit
din S.U.A. Considerat om-problemă era și Nicolae Uncu, crâșmar. Întrunirile se
desfășurau la Atanasie Stoicănescu, Cornel Târziu și Valeriu Muntean (crâșmar
și comerciant).
La Gruni, primarul Ion Bălan (Bălașa, semnătură parțial lizibilă) pare
a fi fost în dizgrația celor considerați fasciști, fiindcă pe 8 martie 1924 el va
trimite prim-pretorului Plasei Lugoj următoarea notă: „Subscrisul vă avizez că
fasciștii din comuna Gruni au făcut o pâră peste mine și voiesc să o înainteze
Dvoastră. Am auzit că în pâra aceea cer ca să ieșiți la fața locului și să mă
lăpădați. Domnule Prim-pretor, eu așa cred, că mi-am împlinit și-mi împlinesc
datorința mea de primar cu cea mai mare punctualitate și deci n-au motiv de
a cere destituirea mea.“ Grupurile de la Boldur, Hodoș și Coșteiu Mare erau
subordonate secției de la Lugoj, condusă de profesorul Ciutacu, de la Școala
Civilă.
La 20 mai 1924, notarul din Daruvár (Darova, actualmente în județul
Timiș) va scrie în răspunsul către Prefectură că propaganda fascistă nu se
confirmă în respectiva localitate. Un răspuns asemănător va fi trimis, pe rând,
la 25 mai 1924, din Vișag, Scăiuș (com. Fârliug) și Vecehaza (Pietroasa Mare,
jud. Timiș), iar pe 31 mai și din Satu Mic. Însă de la Sărăzani (com. Bârna,
jud. Timiș) răspunsul din 24 mai este diferit. Jandarmii au efectuat pe 21
mai o percheziție la domiciliile lui Petru Olariu și, respectiv, Gheorghe Hata
din localitatea Bârna și au confiscat „1 cruce fascistă, stat. F.N.R. și diferite
broșuri“, acestea fiind aduse de „un indivit necunoscut din Belinț.“
O nouă notă va fi trimisă în teritoriu de către prefectul Corneanu pe 1
aprilie 1924: „Vă este cunoscut că de câtva timp unele asociații cu caracter
antisemit-fascist în genul Acțiunii românești din Cluj au pornit o propagandă
1
puternică ca prin ură și dezordine să conturbe liniștea atât de necesară pentru
consolidarea statului. Vă invităm a supraveghea cu cea mai mare vigilență ca
în circumscripția dvs. să nu se înjghebeze asemenea asociații.“ Funcționarii
trebuiau să semneze o circulară prin care li se aducea la cunoștință că le este
strict interzis a participa la activități și manifestări ale unor asemenea asociații.
O nouă notă a prefectului Corneanu cere poliției și jandarmeriei lugojene,
la data de 12 iunie 1925, să urmărească cine anume din Lugoj va pleca la
Focșani, pentru a participa la demonstrațiile antisemite prilejuite de nunta lui
Corneliu Zelea Codreanu cu studenta Ilinoi din același oraș moldav.

1 ACȚIUNEA ROMÂNEASCĂ (1924) Organul oficial al „Acțiunii Românești“. Apare la București,
bilunar (1 nov. - 15 dec. 1924). Red. resp. Valeriu Pop, secr. red. Ioan Istrate. A.r. urmărește să dea naștere
„unui curent puternic, irezistibil de refacere națională și morală“ și să se pună în serviciul „desăvârșirii
idealului național“. Articolele se caracterizează prin atitudini xenofobe, antisemite. (I. Hangiu - Dicţionarul
presei literare româneşti - 1790-2000, Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2004).
54