Page 57 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

Îngrijorarea organelor de represiune crește, fiindcă la 31 august 1925,
prefectul județului Caraș-Severin (semnătură indescifrabilă) cere poliției
și jandarmeriei lugojene prevenirea participării funcționarilor la mișcările
antisemite, prezența unora dintre aceștia fiind deja semnalată în țară. „Veți
binevoi totodată a aminti subalternilor Dvs. că organele polițienești au primit
instrucțiuni pentru a semnala participarea oricărui funcționar public la
mișcările de dezordine - și împotriva cărora nu vom ezita a dispune luarea
celor mai severe sancțiuni.“
Pretura Plasei Lugoj va solicita tuturor notarilor din raza sa de acțiune,
pe 21 august 1930, să interzică orice acțiuni sau întruniri în domeniul rural
contra cametei sau având caracter antisemit. Aceștia vor raporta că nu au
identificat nicio acțiune de acest fel în zona lor de activitate. Sunt semnalate
ca instigatoare Liga Contra Cametei, Asociația Proprietarilor Ipotecați, Obștea
Țării.
Primul cuib legionar din Banat a luat ființă la Timișoara, la Politehnică, în
1932, sub conducerea lui Mircea Dimitriu , acesta fiind ajutat de profesorul Ilie
1
Ghenadie. Sima avea să scrie că studenții legionari din Timișoara „reprezentau
rezerva dură a organizației noastre și când apăreau studenții prin sate se
schimba climatul local și toate amenințările și opreliștile cădeau.“ De observat
că majoritatea fruntașilor legionari amintiți de sursele legionare ca membri ai
Garnizoanei Legionare Timișoara nu erau bănățeni. Însă bănățenii au reacționat
puternic și pozitiv la propaganda acestora.
Studenții, cei care vor pune, la Iași, sub conducerea lui Corneliu Zelea
Codreanu, bazele Mișcării Legionare, prin acțiuni anticomuniste și antievreiești ,
2
se vor afla în permanență sub lupa celor care trebuiau să apere liniștea cu orice preț.
La 9 septembrie 1933, Cercul Academic Bănățean va solicita Primăriei
„...a dispune să se acorde sala «Teatrului orășenesc» în mod gratuit pentru ziua
de joi, 14 septembrie a.c., pentru ca Dl prof. Ion Zelea-Codreanu să-și dezvolte
conferința cu subiectul religios: «Legea jertfei în concepția creștină».“ Edilii vor
aproba solicitarea, fără perceperea vreunei taxe.
Dacă e să luăm de bună afirmația lui Horia Sima, cel care a jucat un loc
esențial în istoria Mișcării Legionare din Banat, mai întâi ca șef de județ (Severin)
și apoi ca șef pe regiune, Banatul a constituit unul din centrele Mișcării Legionare:
„Fusesem șeful Regiunii a X-a și nevoile luptei și organizării mă purtasera în lungul
și latul celor trei județe . Marșuri, întruniri, consfătuiri. În special județul Severin,
3

1 Mircea Dimitriu va prelua conducerea Mișcării Legionare după Moartea lui Horia Sima.
2 Studenții ieșeni erau revoltați de puternica expansiune a evreilor, majoritatea originari din Galiția,
stabiliți în Moldova, care ajunseseră să constituie, pe la 1900, aproape jumătate din populația Iașului și a altor
centre urbane importante din regiune.
3 Până în 1925, Banatul avea două județe, respectiv Timiș-Torontal și Caraș-Severin. În 1925,
județul Caraș-Severin se împarte în două: Caraș, cu sediul la Oravița, și Severin, cu sediul la Lugoj. O nouă
organizare administrativă va avea loc în 1938, când se va crea ținutul Timiș, cu reședința la Timișoara și
având în componență județele Arad, Timiș-Torontal, Caraș, Severin și Hunedoara. După: Valeriu Ureche –
„Organizarea administrativ-teritorială a României, 1918-2006“, Ed. „Eurostampa“ Timișoara, 2006.
55