Page 49 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Dr. Walter Stahli ani ai secolului trecut de către Lederer & Popper la Praga
(Nürtingen, Germania) (fig. 1). Aceeaşi imagine o regăsim şi pe cartea poştală edi-
tată pe la 1910 de către o editură neidentificată din Buda-
pesta (Ki. V. Bp.) (fig. 2), cu specificația că ar fi o ţărancă
Portul popular românesc din română, dar fără menţiunea că portul ar fi din Secusigiu.
Din primii ani ai veacului trecut datează şi următoa-
nord-vestul Banatului în imagini rea carte poştală (fig. 3), editată de aceeaşi editură necu-

foto şi cărţi poştale ilustrate din noscută din Budapesta (Ki. V. Bp.) cu titlul „Fată de ţărani
prima jumătate a secolului trecut români”. Nici această carte poştală nu prezintă o identi-
ficare certă a portului, dar este foarte probabil din zona
Secusigiu-Saravale.
În figura 4 avem o carte poştală editată în timpul
Portul popular este, pe lângă limba vorbită, unul din Primului Război Mondial în Germania, pentru uzul poştei
atributele de bază ale identităţii naţionale, cât şi regionale, fi- de campanie. Ilustrata face parte dintr-o serie cu „Tipuri
ind specific unei anumite regiuni geografice. din Balcani” (sic!) şi ne prezintă o femeie discutând cu un
Dar şi în cadrul aces-
tor regiuni cum ar fi Banatul,
specialiştii delimitează te-
ritoriul în zone etnografice,
acestea fiind la rândul lor
împărţite în subzone. O ast-
fel de entitate etnografică
este cea situată în nord-vestul
Banatului, la sud de Mureş,
denumită subzona etnogra-
fică Sânnicolaul Mare, zonă
în care se găsesc şi satele
româneşti Saravale, Secusi-
giu şi Igriş, trei localităţi cu
condiţii deosebite de bune
pentru agricultură. Acest fapt
Fig. 1. a permis paorilor de aici să
aibă o stare materială deose-
bit de bună, lucru ce se reflectă şi în portul popular încă de la
începutul veacului trecut.
Mărturiile în acest sens au fost materializate atât în
scris, dar mai ales în imagini multiplicate pe cărţi poştale
ilustrate şi fotografii personale.
Aceste imagini au o importanţă deosebită, pentru
cei interesaţi de istoria locală şi pentru etnografi. O altă
grupă de persoane interesate de astfel de documente o con-
stituie colecţionarii de fotografii şi cărţi poştale de epocă,
grupă din care fac şi eu parte.
Şi în colecţia mea am adunat mai multe piese cu
imagini ale portului popular din nord-vestul Banatului. La
cele mai multe localizarea imaginii este certă, fiind făcută
de cei care le-au editat. La altele identificarea, însoţită
de menţiunea „probabil”, am făcut-o prin comparaţie cu Fig. 2.
imagini cu localizare certă.
Cea mai veche carte poştală cu un port popular din ofiţer austriac. Ilustrata a fost tipărită la Hamburg de către
Secusigiu („Román parasztnö Bánát-Székesút – Rumäni- Knackstedt & Co., pe baza unei fotografii realizate de că-
sche Bäuerin aus Banat Székesút”) este cea editată în primii tre O. Miehlmann, un renumit fotograf din Hamburg, dar

Pag. 47