Page 55 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

de ministrul Sever Bocu (preşedinte), secondat de dr. compozitori bănăţeni, spectacole dedicate dansurilor
Cornel Grofşoreanu, avea, în 1929, 12 comisii: literară, populare. În cadrul serviciului divin de la Biserica „Sfântul
artistică, iugoslavă, muzicală, medicală, juridică, sportivă, Spiridon” (slujbă radiodifuzată), oficiat în dimineaţa zilei
industrial-economică, istorico-arheologică, statistică, de 7 martie, a fost interpretată Liturghia Sfântului Ioan
feminină şi bisericească. Unul din ţelurile fundamentale Chrisostom de Ioan Vidu (cântată în premieră în afara
ale Asociaţiei îl constituia înfiinţarea unei episcopii Lugojului), iar seara, pe scena Ateneului Român, a avut
ortodoxe române la Timişoara, edificarea unei catedrale loc Concertul festiv al Reuniunii Române de Cântări şi
şi fondarea unui Institut Teologic Ortodox. Alte priorităţi Muzică „Ion Vidu”, cu colaborarea Orchestrei Simfonice
erau cele privind înfiinţarea unei tipografii şi a unei librării, a Societăţii de Radiodifuziune, dirijată de Theodor
a unui post de radio care să emită, la început, în Banatul Rogalski. Concertul, închinat creaţiei bănăţene, cu intenţia
românesc, apoi în cuprinsul întregului Banat istoric, şi a de a oferi publicului din Capitală secvenţe caleidoscopice
unor Case Naţionale. O preocupare importantă a secţiei din chintesenţa spiritualităţii muzicale plămădite într-un
literare o reprezenta editarea, în continuare, a revistei topos încă puţin cunoscut, cu nuanţe baroce sui- generis,
„Banatul”. În acest scop, a fost redactat Regulamentul a fost structurat în trei părţi, între protagonişti aflându-se
pentru Redacţia şi Administraţia Revistei şi un Proiect de personalităţi care reuşiseră să pătrundă, într-o oarecare
lege pentru organizarea Caselor Naţionale din Banat, sub măsură, în conştiinţa unui public meloman exigent,
semnătura lui Cornel Grofşoreanu. cu o îndelungată experienţă şi un exersat spirit critic:
Fondarea Uniunii Bănăţene, cu sediul în Timişoara, Tiberiu Brediceanu, directorul Operei Române (Preludiu
în 7 noiembrie 1931, a determinat amplificarea diligenţelor din Seara Mare), Vasile Ijac (Piesă pentru orchestră de
pentru punerea în practică a programului Asociaţiei coarde) – cu o primă audiţie a Rapsodiei bănăţene, op. 4,
Culturale. Noile statute cuprindeau cinci articole, cu mai la Radio Bucureşti, în 1932, cu Orchestra Radiodifuziunii,
multe puncte, care reiterau câteva din vechile deziderate, sub bagheta lui George Simonis –, Filaret Barbu
jalonând însă şi câteva priorităţi culturale de maximă (Arie din Oratoriul „Omul”), Mircea Popa (Adagio),
importanţă pentru spaţiul cultural bănăţean: reînfiinţarea Sabin Drăgoi (Introducere şi Arie din opera religioasă
Mitropoliei Ortodoxe Române în Timişoara, cu eparhiile Brâncoveanu Constantin) – cu aura strălucitei premiere
sufragane Arad şi Caransebeş (articolul 3, punctul 5), bucureştene, în 1928, a operei Năpasta (ambii creatori
crearea Universităţii Banatului, care, pe lângă Şcoala erau laureaţi ai Premiului Naţional de Compoziţie „George
Politehnică existentă, să cuprindă şi câte o Academie de Enescu”), Eugen Cuteanu (trei părţi din Suita românească
Agricultură, Silvicultură, de Comerţ şi Industrie (3, 6), pentru orchestră) şi Zeno Vancea, multiplu laureat al
înfiinţarea unui Conservator de Cânt şi Muzică, sub egida Premiului „Enescu”, unul din primii compozitori români
Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat, care care a preluat în creaţia sa elemente de tehnică dodecafonică
să fie sprijinit de stat (3, 8), edificarea unui Palat al Culturii (două părţi din baletul-pantomimă Priculiciul). În partea
şi a unui Muzeu al Banatului în Timişoara (3, 9), fondarea a III-a, dedicată muzicii vocale, Corul „Ion Vidu” a
unei Bănci a Banatului (3, 10) (vezi „Semenicul”, Lugoj, oferit melomanilor bucureşteni (cu imaginea încă vie
IV, 11-12, 1931, 1-2, 25-28, 44). a memorabilului concert din anul 1932, sub bagheta lui
După un deceniu, în 1941, bănăţenii rămaşi în Filaret Barbu) lucrări de Ioan Vidu, Liviu Tempea (Spre
Capitală au transformat vechea Asociaţie Culturală într-o Tine, Doamne), Tiberiu Brediceanu, Ioachim Perian,
nouă asociaţie, Cercul Bănăţenilor din Bucureşti. Acesta Filaret Barbu şi Sabin Drăgoi. În structura concertului
avea în componenţa sa scriitori, muzicieni şi studenţi dedicat literaturii corale bănăţene, desfăşurat în Studioului
originari din Banat, între membrii fondatori aflându-se Petre Teatrului Naţional, în interpretarea unui dublu cvartet al
Nemoianu, Anton Golopenţia şi Constantin Topliceanu. Corului Catedralei Mitropolitane din Timişoara, dirijat
La invitaţia Cercului Bănăţenilor din Bucureşti, de Emil Grădinariu, a fost prezentat şi un opus semnat
asociaţie prezidată de dr. Petre Nemoianu, ansambluri de Liviu Tempea (La arme!), alături de creaţii de Sabin
vocale şi instrumentale reprezentative din Lugoj şi Drăgoi (Sfânt), Ioan Vidu (Bobocele şi inele şi Preste
Timişoara, scriitori şi artişti plastici au participat, între 1 şi deal) şi Trifon Lugojan (Foaie verde de trifoi). O apreciere
7 martie 1943, la festivităţile şi concertele organizate sub sintetică dedicată amplului excurs muzical bănăţean a
genericul Săptămânii Bănăţene. Manifestările cultural- fost inserată de Zeno Vancea în coloanele periodicului
artistice, specifice etosului bănăţean, au cuprins: vernisarea timişorean „Revista Banatului” (IX, 4-6, 1943, 37-39):
unei expoziţiei de artă plastică, prezentarea unor edituri, „Dar această unitate de aspiraţii muzicale a şcolii
o expoziţie de artă ţărănească – cu steaguri şi trofee ale noi bănăţene nu ar fi fost posibilă fără munca uriaşă, fără
reuniunilor corale –, derularea unor activităţi cu caracter realizările muzicale atât de valoroase ale antecesorilor,
sportiv şi muncitoresc, concerte cu creaţii semnate de Vidu, Brediceanu, Tempea, care, atunci când contemporanii

Pag. 53