Page 55 - morisena12_18
P. 55

Revistă de cultură istorică



        de  ministrul  Sever  Bocu  (preşedinte),  secondat  de  dr.  compozitori  bănăţeni,  spectacole  dedicate  dansurilor
        Cornel  Grofşoreanu,  avea,  în  1929,  12  comisii:  literară,  populare. În cadrul serviciului divin de la Biserica „Sfântul
        artistică, iugoslavă, muzicală, medicală, juridică, sportivă,  Spiridon” (slujbă radiodifuzată), oficiat în dimineaţa zilei
        industrial-economică,   istorico-arheologică,   statistică,  de  7  martie,  a  fost  interpretată  Liturghia  Sfântului  Ioan
        feminină şi bisericească. Unul din ţelurile fundamentale  Chrisostom  de  Ioan  Vidu  (cântată  în  premieră  în  afara
        ale  Asociaţiei  îl  constituia  înfiinţarea  unei  episcopii  Lugojului), iar seara, pe scena Ateneului Român, a avut
        ortodoxe  române  la Timişoara,  edificarea  unei  catedrale  loc  Concertul  festiv  al  Reuniunii  Române  de  Cântări  şi
        şi fondarea unui Institut Teologic Ortodox. Alte priorităţi  Muzică „Ion Vidu”, cu colaborarea Orchestrei Simfonice
        erau cele privind înfiinţarea unei tipografii şi a unei librării,  a  Societăţii  de  Radiodifuziune,  dirijată  de  Theodor
        a unui post de radio care să emită, la început, în Banatul  Rogalski. Concertul, închinat creaţiei bănăţene, cu intenţia
        românesc, apoi în cuprinsul întregului Banat istoric, şi a  de a oferi publicului din Capitală secvenţe caleidoscopice
        unor  Case  Naţionale.  O  preocupare  importantă  a  secţiei  din  chintesenţa  spiritualităţii  muzicale  plămădite  într-un
        literare  o  reprezenta  editarea,  în  continuare,  a  revistei  topos încă puţin cunoscut, cu nuanţe baroce sui- generis,
        „Banatul”.  În  acest  scop,  a  fost  redactat  Regulamentul  a fost structurat în trei părţi, între protagonişti aflându-se
        pentru Redacţia şi Administraţia Revistei şi un Proiect de  personalităţi  care  reuşiseră  să  pătrundă,  într-o  oarecare
        lege pentru organizarea Caselor Naţionale din Banat, sub  măsură,  în  conştiinţa  unui  public  meloman  exigent,
        semnătura lui Cornel Grofşoreanu.                     cu  o  îndelungată  experienţă  şi  un  exersat  spirit  critic:
               Fondarea Uniunii Bănăţene, cu sediul în Timişoara,  Tiberiu Brediceanu, directorul Operei Române (Preludiu
        în 7 noiembrie 1931, a determinat amplificarea diligenţelor  din Seara Mare), Vasile Ijac (Piesă pentru orchestră de
        pentru  punerea  în  practică  a  programului  Asociaţiei  coarde) – cu o primă audiţie a Rapsodiei bănăţene, op. 4,
        Culturale. Noile statute cuprindeau cinci articole, cu mai  la Radio Bucureşti, în 1932, cu Orchestra Radiodifuziunii,
        multe puncte, care reiterau câteva din vechile deziderate,  sub  bagheta  lui  George  Simonis  –,  Filaret  Barbu
        jalonând  însă  şi  câteva  priorităţi  culturale  de  maximă  (Arie  din  Oratoriul  „Omul”),  Mircea  Popa  (Adagio),
        importanţă pentru spaţiul cultural bănăţean: reînfiinţarea  Sabin  Drăgoi  (Introducere  şi  Arie  din  opera  religioasă
        Mitropoliei Ortodoxe Române în Timişoara, cu eparhiile  Brâncoveanu  Constantin)  –  cu  aura  strălucitei  premiere
        sufragane  Arad  şi  Caransebeş  (articolul  3,  punctul  5),  bucureştene,  în  1928,  a  operei  Năpasta  (ambii  creatori
        crearea  Universităţii  Banatului,  care,  pe  lângă  Şcoala  erau laureaţi ai Premiului Naţional de Compoziţie „George
        Politehnică existentă, să cuprindă şi câte o Academie de  Enescu”), Eugen Cuteanu (trei părţi din Suita românească
        Agricultură,  Silvicultură,  de  Comerţ  şi  Industrie  (3,  6),  pentru  orchestră)  şi  Zeno  Vancea,  multiplu  laureat  al
        înfiinţarea unui Conservator de Cânt şi Muzică, sub egida  Premiului „Enescu”, unul din primii compozitori români
        Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat, care  care a preluat în creaţia sa elemente de tehnică dodecafonică
        să fie sprijinit de stat (3, 8), edificarea unui Palat al Culturii  (două părţi din baletul-pantomimă Priculiciul). În partea
        şi a unui Muzeu al Banatului în Timişoara (3, 9), fondarea  a  III-a,  dedicată  muzicii  vocale,  Corul  „Ion  Vidu”  a
        unei Bănci a Banatului (3, 10) (vezi „Semenicul”, Lugoj,  oferit  melomanilor  bucureşteni  (cu  imaginea  încă  vie
        IV, 11-12, 1931, 1-2, 25-28, 44).                     a memorabilului concert din anul 1932, sub bagheta lui
               După  un  deceniu,  în  1941,  bănăţenii  rămaşi  în  Filaret Barbu) lucrări de Ioan Vidu, Liviu Tempea (Spre
        Capitală  au  transformat  vechea Asociaţie  Culturală  într-o  Tine,  Doamne),  Tiberiu  Brediceanu,  Ioachim  Perian,
        nouă  asociaţie,  Cercul  Bănăţenilor  din  Bucureşti. Acesta  Filaret  Barbu  şi  Sabin  Drăgoi.  În  structura  concertului
        avea  în  componenţa  sa  scriitori,  muzicieni  şi  studenţi  dedicat literaturii corale bănăţene, desfăşurat în Studioului
        originari din Banat, între membrii fondatori aflându-se Petre  Teatrului Naţional, în interpretarea unui dublu cvartet al
        Nemoianu, Anton Golopenţia şi Constantin Topliceanu.  Corului  Catedralei  Mitropolitane  din  Timişoara,  dirijat
               La  invitaţia  Cercului  Bănăţenilor  din  Bucureşti,  de  Emil  Grădinariu,  a  fost  prezentat  şi  un  opus  semnat
        asociaţie  prezidată  de  dr.  Petre  Nemoianu,  ansambluri  de Liviu Tempea (La arme!), alături de creaţii de Sabin
        vocale  şi  instrumentale  reprezentative  din  Lugoj  şi  Drăgoi  (Sfânt),  Ioan  Vidu  (Bobocele  şi  inele  şi  Preste
        Timişoara, scriitori şi artişti plastici au participat, între 1 şi  deal) şi Trifon Lugojan (Foaie verde de trifoi). O apreciere
        7 martie 1943, la festivităţile şi concertele organizate sub  sintetică  dedicată  amplului  excurs  muzical  bănăţean  a
        genericul  Săptămânii  Bănăţene.  Manifestările  cultural-  fost  inserată  de  Zeno  Vancea  în  coloanele  periodicului
        artistice, specifice etosului bănăţean, au cuprins: vernisarea  timişorean „Revista Banatului” (IX, 4-6, 1943, 37-39):
        unei expoziţiei de artă plastică, prezentarea unor edituri,   „Dar această unitate de aspiraţii muzicale a şcolii
        o expoziţie de artă ţărănească – cu steaguri şi trofee ale  noi bănăţene nu ar fi fost posibilă fără munca uriaşă, fără
        reuniunilor corale –, derularea unor activităţi cu caracter  realizările  muzicale  atât  de  valoroase  ale  antecesorilor,
        sportiv  şi  muncitoresc,  concerte  cu  creaţii  semnate  de  Vidu, Brediceanu, Tempea, care, atunci când contemporanii



                                                                                                         Pag. 53
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60