Page 57 - morisena12_18

Revistă de cultură istorică

Preotul Avram Ciocoiu primind vestea a improvizat După răspunsul dat a esclamat căpitanul sârb prin
un drapel în colorile naţionale române. Coloarea albastră tâlmaciul său „Acum pricep că denunţul s-a făcut din răs-
din blanele reverenzii sale, cea roşie din drapelul unguresc; bunare”. „Mergi acasă şi să nu fii duşman sârbilor”.
iar coloarea galbină a dăruit-o Ioan Răchiţan comerciant în Aşa am scăpat, altcum, cum zicea căpitanul sârb în
comuna Vucova. Cu acest drapel sfinţit de urgenţă s-a dus decursul interogatoriului: „Am să te duc să vezi Sârbia şi
la Buziaş întreg corul şi alţi oameni la 70 de persoane. poate să nu mai vii ’napoi”.
Sosiţi în Buziaş pe strada principală a intrat corul Şi altele am păţit:
cântând până la Biserica unde protopopul cu inteligenţii În decursul revoluţiei fiind reclamat de Nicolae Lu-
din Buziaş ne-a întâmpinat şi îndată trecând cu toţii în gojan, care la 1918 era învăţător la uniţi în com. Silagiu,
şcoala confesională rom.[mână] s-au ales delegaţii Ioan acum preot în Izvin, jud. Timiş fost şi el – precum citesc –,
Popa [Pepa] protop.[op], Dl. Victor Mercea avocat, Dl. D. delegat supleant nevotat de nimenea, garda maghiară m-a
Borca medic, toţi trei din Buziaş, Avram Ciocoiu preot ort. căutat să mă puşte, pentru că am salutat pe dl. învăţător N.
rom. din Vucova, Nicolae Rămneanţu econom din Silagiu Lugojan cu cuvintele „Trăiască România Mare!” etc., cum
şi Ioan Răchiţan comerciant Vucova. am fost publicat la timpul său în ziuare!
De la Biserică corul cântând „Deşteaptă-te, române” Buziaş, la 18 Noemvrie 1943.
şi alte cântări naţionale, a parcurs strada principală până la Descrisă de preotul pens.
capăt cu drapelul în frunte, norocul nostru că căpitanul sâr- Avram Ciocoiu
besc cu trupa lui de ocupaţie era plecat pe sate în inspecţie
că altcum nu ştiu ce s-ar fi ales de noi şi de pelea noastră. Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 Decem-
În presara zilei mari, delegaţii toţi au plecat la brie 1918. Mărturii ale participanților. Ioachim Crăciun,
Alba Iulia scăpaţi ca prin minune fără nici un incident Documente la un sfert de veac de la Marea Unire, vol. I,
sau oprelişte din partea armatei sârbeşti. Acolo au pre- București, Editura Academiei Române, 2005, p. 93-95.
sentat credinţionalele, au luat parte la marea adunare
presidată de dl. George Pop de Băseşti, care foarte emo-
ţionat de la un timp copleşit de plâns n-a mai putut vor- (Urmare din pag. 54)
bi, a continuat vorbirea dl. viţă preşed.[vicepreședinte] această cale expresiunea celor mai călduroase mulţumiri”.
Cicio-Pop care amintind numai despre Ardeal că se va În anul 1945, urmând tradiţionalul spirit al
uni cu ţara mamă delegatul Avram Ciocoiu a strigat în- patriotismului local, Comitetul de conducere al Cercului
trebând „Dar Bănatul unde rămâne?” Bănăţenilor a iniţiat un amplu proiect economic destinat
După o pausă de vro 5 minute continuă vorbind şi dezvoltării Lugojului, instituind Premiul Urbanistic
despre Bănat. „Primar Dr. Constantin Rădulescu”, în valoare de 100.000
Întorşi acasă dela Alba Iulia, în ziua de 6 Decemvrie de lei, pentru cel mai bun studiu manuscris tratând
1918 preotul Avram Ciocoiu din Vucova a fost reclamat perspectivele dezvoltării Lugojului. Scopul principal îl
din partea unui slovac – căci com. Vucova e locuită în părţi constituia „ridicarea în rang a oraşului Lugoj, acest cuib
egale, de români şi de slovaci de conf.[esiune] luterană –, de glorie al trecutului nostru zbuciumat. Din târg de
căpitanul sârbesc, care a vrut să scoată afară din Biserică provincie, modest şi liniştit, Lugojul trebuie să devină un
pe preot. Intervenind însă primarul, un om energic, l-a che- mare centru urban, în care să pulseze puternic şi departe, în
mat pe după masă la el la birou în Buziaş, unde a început afara zidurilor lui, forţe spirituale şi economice româneşti”.
interogatorul cu cuvintele „De ce te-ai dus la Alba Iulia”?! Proiectul prevedea lucrări hidroenergetice la stăvilarul
Căpitanul nu ştia o iotă româneşte şi tâlmaciul un sârb din de la Coştei, amenajarea râului Timiş şi înglobarea celor
Buziaş cu numele Rachici ţinea mult la preot. aproximativ 15 sate limitrofe. Manuscrisele urmau să fie
Când punea întrebarea îndruma să dee răspuns ne- predate la sediul Cercului în perioada 1 octombrie 1945 –
gativ aşa: „La Alba Iulia am fost din curiozitate” şi aşa dela 1 aprilie 1946, premiul fiind decernat de o comisie mixtă,
4 oare p.m. până la 12 noaptea. Interogatorul s-a terminat formată din reprezentanţi ai Cercului Bănăţenilor şi ai
cu cuvintele: „Ce ai cu Iacob Ion”? (slovac din Vucova)?! Primăriei lugojene („Răsunetul”, Lugoj, XXIV, 45, 1945,
Am răspuns: „N-am nimic cu el, poate el să aibă cu mine 2: De la Cercul Bănăţenilor din Bucureşti).
ceva că în decursul războiului l-am găsit păşunând cu 4 Cine mai este astăzi capabil, în fosta capitală
boi în livada mea din sesia parohială în 15 jug, de otavă şi culturală a românilor bănățeni, într-o epocă dominată de
acuzându-1 primarul comunei la amendat cu 10 fl. amatorism, suficiență și cumetrie politică, să formuleze
Aici s-au plinit cuvântul scripturii care zice: „Şi vă astfel de înalte deziderate, sub semnul profesionalismului
voi da pre voi la soboară ... să nu vă grijiţi ce veţi răspunde și al atașamentului pentru valorile culturale perene ale
că eu vă voi da vouă gură şi înţălepciune etc.” Lugojului? O tempora! O mores!

Pag. 55