Page 58 - morisena12_18
P. 58

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018



                    Prof. Iancu C. Berceanu                   s-a țesut peisajul geografic actual. Însă, dacă peisajul este
                       (Sânnicolau Mare)                      vizibil, conceptele care stau la baza lui transced realitatea
                                                              imediată. A defini o națiune după apartenența rasială sau
                                                              etno-lingvistică  este  imposibil .  Sunt  atâtea  națiuni  care
                                                                                         1
              Banatul, „America mică”                         vorbesc două-trei sau chiar mai multe limbi!
                                                                   Definițiile bazate pe segregarea rasială au dat, și ele,
           și geopolitica transfrontalieră                    demult faliment. Statele naționale sunt departe de a fi omo-
                                                              gene din punct de vedere cultural sau social, iar tendința
                                                              generală este, fizic, îndreptată spre anizotropie. Rămâne,
              1. Națiune și „motherland”                      așadar, valabilă, „unirea în cuget și-n simțiri”. Mai mult:
                                                              dicontinuitățile care aflorează dincolo de aspectul plat al
              Ideea națiunii și a apartenenței naționale s-a aprins  cărților de identitate sunt cele care potențează sistemul
        ca o torță în urmă cu două secole și jumătate, în preaj-  geopolitic actual și dinamizează relațiile dintre state.
        ma Revoluției franceze. Atunci s-a acreditat, pentru prima   Din rațiuni deterministe, filosofii au căutat, încă din
        dată, conceptul de națiune suverană, subsecventă colecti-  zorii civilizației, să își explice legătura dintre stat, pe de o
        vității și animată de conștiința sinelui. Revoluția și campa-  parte și individul uman pe de alta. La mijloc se află națiu-
        niile lui Napoleon au fost urmate, apoi, de un cortegiu de  nea, cu întreaga pleiadă de atribute și avataruri care o com-
        evenimente care au desenat pe harta politică o multitudine  pun. Omul sfințește locul, dar, locul geografic, la rândul
        de state naționale suverane – guvernate conform unor acte  său, îi oferă suportul material și, chiar, cadrul funcțional
        constitutive care sunt inspirate din crezul iluminiștilor.  în care se manifestă. Conceptul de comunitate se sprijină,
                                                              deopotrivă, pe comuniunea de trăsături lăuntrice ale oa-
                                                              menilor, dar și pe relația spațială dintre aceștia . În istorie
                                                                                                       2
                                                              este evidentă prevalența comunităților dense în fața celor
                                                              dispersate în crearea și evoluția instituțiilor politice și a
                                                              statului. Toți istoricii admit faptul că în Valea Nilului și
                                                              în „Cornul abundenței” existența unui volum demografic
                                                              consistent a favorizat schimburile și trecerea de la societa-
                                                              tea tribală la cea instituționalizată. La polul opus, stepele
                                                              din nordul Mării Negre, deși populate, nu au găzduit coa-
                                                              gularea locuitorilor în state până în primul mileniu al erei
                                                              creștine. De asemenea, comunitățile izolate, fără legături
                                                              trainice cu alte comunități, nu au supraviețuit isotriei sau
                                                              au stagnat în evoluția lor (de pildă, incașii sau popoarele
                                                              Polineziei). Așadar, densitatea populației și existența legă-
                                                              turilor spațiale cu alte comunități măcar congruente sunt
                                                              factori hotărâtori în evoluția unui popor și îi imprimă ca-
                                                              racteristici distincte care fac din el o națiune, imprimând
                                                              indivizilor ce îl compun acea sumă de trăsături care îl defi-

             Fig. 1. Europa Centrală – Harta politică în 2018  nesc în raport cu alții. În această ordine de idei, frontierele
         (sursa: www.globalcitymap.com/europe/central-europe-map.  au menirea de a strânge laolaltă aceste populația unui stat
                               html).                         și de a-i proteja aria de existență.
                                                                   Făcând recurs genezei națiunilor ca grup social in-
                                                              dividualizat, cu o conștiință a apartenenței la un anumit
              Încercările de definire a conceptului de națiune s-au  set de valori și elemente culturale proprii, se poate pune în
        ancorat  pe  piloni  solizi:  limba  vorbită,  apartenența  față  discuție rolul teritoriului în acest proces. Aparent, spațiul
        de rasă, față de etnie, tradiții comune, istorie comună și,  fizic are un rol pasiv, dar la o analiză mai atentă, se pot
        mai cu seamă, interesul comun. „Patria ...  e tot ceea ce  identifica regiuni unde tocmai apartenența la un anumit te-
        iubim  ...”  –  scria  Romain  Rolland  în  zorii  tumultosului  ritoriu a constituit liantul ce a sudat grupurile umane și le-a
        veac XX. Fără îndoială, „națiunea” s-a așezat confortabil  dat o conștiință a interesului comun. Cele mai elocvente
        și fără echivoc în galeria miturilor care definesc, astăzi,  exemple sunt națiunea elvețiană și cea belgiană – ambele
        sufletul cultural al umanității și compun canavaua pe care  situate la marginea unor state puternice, cu tendințe im-



        Pag. 56
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63