Page 58 - morisena12_18

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018

Prof. Iancu C. Berceanu s-a țesut peisajul geografic actual. Însă, dacă peisajul este
(Sânnicolau Mare) vizibil, conceptele care stau la baza lui transced realitatea
imediată. A defini o națiune după apartenența rasială sau
etno-lingvistică este imposibil . Sunt atâtea națiuni care
1
Banatul, „America mică” vorbesc două-trei sau chiar mai multe limbi!
Definițiile bazate pe segregarea rasială au dat, și ele,
și geopolitica transfrontalieră demult faliment. Statele naționale sunt departe de a fi omo-
gene din punct de vedere cultural sau social, iar tendința
generală este, fizic, îndreptată spre anizotropie. Rămâne,
1. Națiune și „motherland” așadar, valabilă, „unirea în cuget și-n simțiri”. Mai mult:
dicontinuitățile care aflorează dincolo de aspectul plat al
Ideea națiunii și a apartenenței naționale s-a aprins cărților de identitate sunt cele care potențează sistemul
ca o torță în urmă cu două secole și jumătate, în preaj- geopolitic actual și dinamizează relațiile dintre state.
ma Revoluției franceze. Atunci s-a acreditat, pentru prima Din rațiuni deterministe, filosofii au căutat, încă din
dată, conceptul de națiune suverană, subsecventă colecti- zorii civilizației, să își explice legătura dintre stat, pe de o
vității și animată de conștiința sinelui. Revoluția și campa- parte și individul uman pe de alta. La mijloc se află națiu-
niile lui Napoleon au fost urmate, apoi, de un cortegiu de nea, cu întreaga pleiadă de atribute și avataruri care o com-
evenimente care au desenat pe harta politică o multitudine pun. Omul sfințește locul, dar, locul geografic, la rândul
de state naționale suverane – guvernate conform unor acte său, îi oferă suportul material și, chiar, cadrul funcțional
constitutive care sunt inspirate din crezul iluminiștilor. în care se manifestă. Conceptul de comunitate se sprijină,
deopotrivă, pe comuniunea de trăsături lăuntrice ale oa-
menilor, dar și pe relația spațială dintre aceștia . În istorie
2
este evidentă prevalența comunităților dense în fața celor
dispersate în crearea și evoluția instituțiilor politice și a
statului. Toți istoricii admit faptul că în Valea Nilului și
în „Cornul abundenței” existența unui volum demografic
consistent a favorizat schimburile și trecerea de la societa-
tea tribală la cea instituționalizată. La polul opus, stepele
din nordul Mării Negre, deși populate, nu au găzduit coa-
gularea locuitorilor în state până în primul mileniu al erei
creștine. De asemenea, comunitățile izolate, fără legături
trainice cu alte comunități, nu au supraviețuit isotriei sau
au stagnat în evoluția lor (de pildă, incașii sau popoarele
Polineziei). Așadar, densitatea populației și existența legă-
turilor spațiale cu alte comunități măcar congruente sunt
factori hotărâtori în evoluția unui popor și îi imprimă ca-
racteristici distincte care fac din el o națiune, imprimând
indivizilor ce îl compun acea sumă de trăsături care îl defi-

Fig. 1. Europa Centrală – Harta politică în 2018 nesc în raport cu alții. În această ordine de idei, frontierele
(sursa: www.globalcitymap.com/europe/central-europe-map. au menirea de a strânge laolaltă aceste populația unui stat
html). și de a-i proteja aria de existență.
Făcând recurs genezei națiunilor ca grup social in-
dividualizat, cu o conștiință a apartenenței la un anumit
Încercările de definire a conceptului de națiune s-au set de valori și elemente culturale proprii, se poate pune în
ancorat pe piloni solizi: limba vorbită, apartenența față discuție rolul teritoriului în acest proces. Aparent, spațiul
de rasă, față de etnie, tradiții comune, istorie comună și, fizic are un rol pasiv, dar la o analiză mai atentă, se pot
mai cu seamă, interesul comun. „Patria ... e tot ceea ce identifica regiuni unde tocmai apartenența la un anumit te-
iubim ...” – scria Romain Rolland în zorii tumultosului ritoriu a constituit liantul ce a sudat grupurile umane și le-a
veac XX. Fără îndoială, „națiunea” s-a așezat confortabil dat o conștiință a interesului comun. Cele mai elocvente
și fără echivoc în galeria miturilor care definesc, astăzi, exemple sunt națiunea elvețiană și cea belgiană – ambele
sufletul cultural al umanității și compun canavaua pe care situate la marginea unor state puternice, cu tendințe im-

Pag. 56