Page 56 - morisena12_18
P. 56

MORISENA, anul III, nr. 4 (12)/2018



        lor români se scăldau încă în apele muzicale apusene şi         Prof. dr. Dumitru Tomoni
        nu dădeau nicio importanţă muzicii «mocăneşti», au avut                    (Făget)
        intuiţia precisă că numai o orientare după muzica noastră
        poporală va putea îngădui o emancipare de sub influenţele   Avram Ciocoiu – Mărturii
        străine şi va permite crearea unei muzici culte, expresie
        fidelă  a  sufletului  românesc.  […]  Tot  sub  acest  aspect,   despre Marea Unire
        trebuie apreciată şi valoroasa contribuţie a dublului cvartet
        al Catedralei din Timişoara, care, sub conducerea rutinată                             Printre cei 1228 de
        şi simţită a neobositului său dirijor E. Grădinariu, a cântat                     delegaţi  ce  au  votat  la  1
        atât la Radio, cât şi în cadrul şezătorii literare a scriitorilor                 decembrie  1918  unirea
        bănăţeni, interpretând cu o fină nuanţare compoziţii de L.                        necondiționată  a  Transil-
        Tempea şi S. Drăgoi”.                                                             vaniei,  Banatului,  Crişa-
               Într-un  articol  în  care-şi  propusese  o  privire                       nei  şi  Maramureşului  cu
        panoramică  asupra  reprezentanţilor  Euterpei  aflaţi  la                        România,  a  fost  și  pre-
        fruntariile de apus ale spaţiului mioritic (Muzica în Banat,                      otul  Avram  Ciocoiu  din
        în „Vestul”, Timişoara, din 5 aprilie 1942), Alma Cornea-                         Vucova.  Avram  Ciocoiu
        Ionescu,  după  un  elogiu  adus  lui  Ioan  Vidu,  „vestitul                     s-a  născut  în  localitatea
        folclorist  şi  dirijor  al  Lugojului,  [care]  şi-a  eternizat                  Checheş,  plasa  Lipova,
        numele cu aranjamentele sale corale”, amintea şi numele                           judeţul  Timiş,  la  1  ianu-
        pianistului L. Tempea, „care are la activul său un trecut                         arie 1867. Urmează Gim-
        artistic şi naţional foarte luminos”.                                             naziul  român  la  Blaj  şi
               Concertul desfăşurat sub egida Săptămânii Bănăţene   Institutul Teologic din Caransebeş. În anul 1890 a fost
        a constituit un prilej de panoramare a principalelor elemente   hirotonit de episcopul Nicolae Popea ca preot la parohia
        constitutive ale şcolii componistice din Banat, reprezentate   din comuna Vucova, plasa Buziaș, unde a desfăşurat o
        de o pleiadă de valoroşi compozitori. Cu prilejul recitalului   muncă neobosită pentru apărarea şcolii naţionale, a auto-
        său din Timişoara din 31 martie 1943, George Enescu, într-  nomiei Bisericii, luând atitudine demnă împotriva proiec-
        un interviu publicat în presa locală, făcea câteva aprecieri   telor de lege şcolară din 1893 şi 1907. Sprijină activitatea
        măgulitoare la adresa Banatului muzical:              „Astrei” și a Reuniunii învăţătorilor români de la şcolile
               „Banatul muzical se afirmă. Aveţi aici pe S. Drăgoi,   greco-ortodoxe  din  Dieceza  Caransebeşului.  La  Marea
        Zeno Vancea este laureatul Premiului [Zeno Vancea tocmai   Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918 a luat parte ca
        obţinuse  premiul  I  la  Concursul  de  Compoziţie  „George   delegat  titular  al  Cercului  electoral  Rittberg  (Tormac),
        Enescu”, pentru Muzică la pomelnicul unui erou, pentru cor   împuternicit  de  locuitorii  din  Vucova  să  voteze  pentru
        şi orchestră, opus dedicat generalului-erou lugojean Dimitrie   unirea necondiţionată a Banatului şi Transilvaniei cu Ro-
        Petrescu  Tocineanu].  Asta  contribuie  la  faima  muzicală  a   mânia. Activează ca preot până la pensionare, în 1 iulie
        Banatului. Bineînţeles, nu putem să-i uităm pe Vidu, Brediceanu   1939. Se stinge din viaţă la 20 februarie 1962 în Buziaş.
        şi alţii din vechea generaţie” (Constantin Jaleş, De vorbă cu
        maestrul Enescu, în „Dacia”, Timişoara, V, 74, 1943, 2).                      ***
               Printr-o adresă transmisă lui Tiberiu Brediceanu,   În  august  1943,  Institutul  de  Istorie  Naţională  al
        directorul Operei Române din Bucureşti, în 26 martie 1943   Universităţii Daciei Superioare, refugiat la Sibiu, din cau-
        (epistola, aflată la acea dată în Biblioteca muzicală Tiberiu   za Dictatului de la Viena, iniţiase întocmirea şi publicarea
        Brediceanu din Bucureşti, mi-a fost pusă la dispoziţie de   unui album al tuturor delegaţilor oficiali, votanţi ai Marii
        Sanda  Brediceanu),  reprezentanţii  Cercului  Bănăţenilor   Uniri de la 1 Decembrie 1918. În acest sens, a făcut un
        îşi exprimau sentimentele de gratitudine pentru sprijinul   apel către participanții la această măreață adunare solici-
        acordat în derularea amplelor manifestări:            tându-le date biografice și câte o fotografie. Printre respon-
               „Domnule Director,                             denți s-a numărat și preotul Avram Ciocoiu din Vucova,
               Odată  cu  terminarea  Săptămânii  Bănăţene,   care a trimis și o descriere a evenimentelor trăite la sfâr-
        Cercul nostru, făcând un bilanţ al tuturor contribuţiunilor   șitul anului 1918, redată mai jos.
        frumoase ce i s-au ataşat şi i-au stat în ajutor, nu poate   Date despre pregătirile cele ce s-au făcut pentru
        scăpa din vedere înţelegerea pe care a avut-o din partea   adunarea cea mare de la Alba-Iulia în cercul 3 Rittberg
        conducerii Operei Române şi vă roagă ca să primiţi şi pe   Înainte cu vreo 3-4 zile de adunarea de la Alba Iulia,
                                                              protopopul Ioan Popa [Pepa] a convocat la Buziaş, pe toţi
                                     (Continuare în pag. 55)  membrii partidului naţional din cerc.


        Pag. 54
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61