Page 22 - morisena13_19
P. 22

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019



        matricule. Îndeosebi am voit să arătăm importanţa ce o au  1318, Sebeşul este amintit într-un document emis de regele
        aceste însemnări în lipsa de alte izvoare” . În capitolul Date  Carol I Robert de Anjou ; în 1325 se scrie despre Szeri
                                                                                    14
                                           9
        istorice, Ghidiu şi Bălan greşesc când localizează Căranul  Posa,  castelan  al  Sebeşului;  la  1352,  acesta  i-a  dăruit  lui
        „dincolo de Timiş, la gura Sebeşului, până în veacul al 17-  Ştefan de Mâtnic un loc de pământ lângă pârâul Mâtnic;
        lea” . Ioachim Miloia  va demonstra, după două decenii, că   Ludovic cel Mare , la 1365, i-a donat țarului bulgar Ivan
            10
                           11
                                                                             15
        această localitate era situată pe locul de azi al Căvăranului .   Stracimir   cetăţile  Timişoara,  Sebeş  (Sebuzvar),  Miháld
                                                          12
                                                                      16
        După  autorii  monografiei,  Caransebeşul  s-ar  fi  format   (Mehadia) şi Orşova; la 1386, regele Ungariei, Sigismund
        din  cele  două  localităţi  învecinate  –  Căranul  şi  Sebeşul.   de  Luxemburg   a  poruncit  castelanilor  din  Lugoj,  Sebeş
                                                                           17
        În  continuare,  autorii  menţionează,  cronologic,  atestările   şi  Somlyo  să  recunoască  în  funcţia  de  comite  suprem
        localităţii în documentele istorice, începând cu anul 1289,   pe  Ladislau  şi  Ştefan  Losonczy;  Nicolae  Perény,  ban
        când  este  pomenit  Ubul,  castelanul   Caransebeşului.  În   al  Severinului,  în  1391,  convoacă  pe  nobilii  districtelor
                                        13
        însemnările de pe vechile cărţi bisericeşti.          Lugoj, Karan, Komyath şi Sebeş, la adunarea din Cuvin,
              9 Andrei Ghidiu, Iosif Bălan, op. cit., p. 1.   pentru  judecarea  unei  neînţelegeri  privind  „o  bucată  de
              10 Ibidem, p. 2.                                pământ”  disputată  între  Bogdan  de  Mâtnic  şi  locuitorii
              11  Remarcabil  om  de  cultură  român  bănățean  (cu
        două  doctorate  [unul  în  istoria  artelor  și  celălalt  în  litere]   oraşului Caran (Căvăran); la 1414, regele Sigismund de
        obținute  la  Universitatea  din  Roma)  care  a  trăit  între  1897-  Luxemburg dăruieşte lui Mihai de Mâtnic satele Maciova
        1940.  El  a  fost  istoric,  promotor  cultural,  pictor,  critic  de   şi  Dobroste,  din  districtul  Sebeş;  castelanul  Sebeşului,
        artă,  publicist,  redactor  al  unor  reviste,  director  al  Muzeului  Sigismund Losonczy, în anul 1419, înainte de Rusalii, a
        Banatului,  profesor  la  Academia  de  Arte  Frumoase  din  Cluj
        (transferată  în  1933  la  Timișoara),  fondator  și  director  al  un punct strategic (adesea pe o colină naturală sau artificială) și
        Direcției  Arhivelor  Regionale  Bănățene  (filială  a  Arhivelor  care servea ca locuință seniorilor feudali. Aceasta era apărată,
        Statului), șeful Serviciului Cultural al Municipiului Timișoara,  de obicei, cu şanţ, curtine (porţiune de zid de incintă cuprinsă
        președinte al Societății de Arheologie și Istorie din Timișoara,  între două turnuri sau bastioane succesive, porțiune de zid care
        vicepreședinte  al  Comisiunii  Monumentelor  Istorice  pentru  unește  flancurile  acestora  [dexonline.ro/definiție/curtină])  şi
        Banat, președinte al Secției cultural-artistice a Institutului Social  turnuri. Castelul este la origine o construcție medievală cu rol
        Banat-Crișana,  președinte  al  secției  istorice  și  etnomuzeale  a  de locuință, destinată totodată să protejeze o familie nobiliară și
        Regionalei ASTREI Bănățene, membru al Corporației eparhiale  să simbolizeze autoritatea într-un domeniu feudal (proprietate
        (deputat sinodal). Ca pictor, împreună cu Catul Bogdan (1897-  funciară  întinsă,  care  a  constituit  celula  economică de  bază  a
        1978),  a  executat  pictura  murală  din  biserica  ortodoxă  aflată  feudalismului, ea fiind formată din rezerva de pământ seniorală
        în Iosefin, Timișoara (dar și restaurarea picturii în multe dintre  [adică a seniorului, a stăpânului domeniului feudal respectiv],
        lăcașele  de  cult  din  Banat,  precum  și  pictarea  multora  dintre  pământurile  posedate  de  ţăranii  dependenţi  ş.a.;  formă  de
        acestea). Ioachim Miloia a fost declarat cetățean de onoare al  proprietate  imobiliară  [constituită  din  pământuri,  construcții
        Timișoarei, un bust al său, realizat de Gheorghe Groza (1899-  etc.] specifică Evului Mediu; provine din latinescul „dominium”,
        1930), a fost amplasat pe Aleea Personalităților din Timișoara, un  care  înseamnă  „stăpânire,  proprietate”  [dexonline.ro/definiție/
        altul în parcul bisericii ortodoxe din Iosefin (realizat de Aurel  domeniu;  ro.wikipedia.org/wiki/Domeniul_feudal]).  Termenul
        Gheorghe Ardeleanu), iar o stradă în Timișoara îi poartă numele  «castel» derivă din cuvântul latin „castellum” (acesta însemnând
        (ro.wikipedia.org/wiki/Ioachim_Miloia;   Tiberiu   Ciobanu,  „castel, cetate, fortăreaţă, adăpost”), care, în arhitectura milita-
        Ioachim  Miloia  [1897-1940],  în  Anexă  la  lucrarea  ră antică şi medievală, era o fortăreaţă de dimensiuni mijlocii,
        Istoriografia  românească  din  secolul  al  XIX-lea  și  prima  destinată unui detaşament dintr-o unitate (dexon-line.ro/definiție/
        jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval,  castel;  ro.wikipedia.org/wiki/Castel;  Tiberiu  Ciobanu,  Ștefan
        vol. II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 266-271).  cel Mare și Sfânt și strălucita sa victorie de la Vaslui obținută
              12  Ioachim  Miloia,  Căvăranul  din  Evul  Mediu  (O  împotriva  turcilor  otomani,  Editura  Eurostampa,  Timișoara,
        rectificare  istorică),  în  „Analele  Banatului”,  nr.  1,  fasc.  8,  2015, p. 390).
        ianuarie-martie, Timişoara, 1931.                          14 Acesta a domnit asupra Ungariei între anii 1308-1342
              13  Persoană  care  stăpâneşte  un  castel*,  care  locuieşte  (Istoria  lumii  în  date,  Editura  Enciclopedică,  Română,  Bucu-
        într-un castel sau care-l îngrijeşte şi-l administrează. Proprietar,  rești, 1972, p. 564).
        stăpân al unui castel; locuitor al unui castel sau administrator al   15  Supranumit  „cel  Mare”,  acesta  a  fost  fiul  lui  Carol
        unui castel. Comandant al unui castel.  Provine din latinescul  Robert și rege al Ungariei (între 1342-1382), precum și rege al
        „castellanus”  (dexonline.ro/definiție/castelan).  *Clădire  mare  Poloniei, începând din 1370 (Ibidem, p. 563, 564).
        medievală, fortificată (adică prevăzută cu turnuri și cu creneluri   16  Acesta  a  cârmuit  Țaratul  Bulgar  Apusean  (cel  cu
        [fiecare  dintre  deschizăturile  înguste,  făcute  din  loc  în  loc,  la  centrul politic la Vidin) între 1371-1396 (Ibidem, p. 566).
        distanță egală, în partea superioară a parapetului unui turn de   17 Acesta a domnit asupra Regatului Maghiar, între 1387-
        apărare, al unui castel sau al unei cetăți medievale, prin care se  1437, el devenind în 1410 și rege al Germaniei, iar la scurt timp
        aruncau  proiectile  asupra  inamicului  -  dexonline.ro/definiție/  și împărat al Sfântului Imperiu Roman de Neam German, fiind,
        crenel], înconjurată de ziduri și de șanțuri), situată de obicei într-  însă, încoronat, ca și „kaiser” abia în 1433 (Ibidem, p. 561).


        Pag. 20
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27