Page 26 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

începând din anul 1743, câteva mii de familii de sârbi, care numele de familie ale primilor colonişti germani, dintre
compuneau acea „miliţie rurală”, înfiinţată cu scopul de a care unele s-au păstrat până în epoca contemporană, ca de
apăra graniţa şi pentru a asigura „liniştea publică”, adică a exemplu: Giel, Beitz, Neumann, Ochsenfeld, Rottinger.
se opune răzvrătiţilor şi fugarilor. Această primă serie de colonişti germani a închiriat
Se pare că o parte dintre aceşti sârbi au fost case de la sârbi și români, conviețuind, deci, alături de
aşezaţi şi în comuna Variaş. Credem aceasta, pentru că locuitorii mai vechi. Au trecut câţiva ani până ei şi-au
la numai câţiva ani de la această colonizare, din anul cumpărat case şi s-au izolat de populaţia „naţională”
1747, încep matricolele bisericii sârbe din localitate. (sârbii și românii).
Comuna avea în acest an deja un protopop, în persoana În anul 1792 mai vin din Periam 26 de familii
lui Pavle Peici, ajutat de preotul Maxa Milutinovici, care germane şi, mai târziu, încă 42, ajungându-se, astfel, la 118
la moartea primului, deveni el însuşi protopop. Existenţa familii germane în Variaş. De data aceasta, însă, cei veniţi
a doi oameni ai bisericii ne face să credem că numărul au primit imediat locuri de casă din partea proprietarului
locuitorilor comunei în acei ani, era, probabil, destul de feudal, care între timp devenise episcopul Verhovácz din
mare. De interes este o notiţă din anul 1754, despre averea Zagreb (Agram). Aceste familii de colonişti se înmulţesc
protopopului Maxim Milutinovici, conform căreia, acesta, atât de mult, încât în anul 1821 numărul lor era deja de
împreună cu preotul Luca, aveau nu mai puţin de 60 de 1.180 de suflete .
9
„zile de arătură”, pământ, 14 cai, 70 de vaci, 20 de viţei, În această perioadă se conturează profilul localității,
308 oi, 32 de porci, 223 de stupi . ca o comună colonizată spre sfârşitul primei jumătăţi a
5
În anul 1758, într-un inventar al bisericilor din secolului al XVIII-lea cu populaţie sârbă, care, într-o primă
eparhia Timișoarei sunt menționați, la Variaș, preoții: etapă a conviețuit cu o populație românească, pe care,
Maxim Milutinovici, protopop, născut în localitate, 43 de treptat, a asimilat-o, depășind-o numeric și fiind favorizată
ani; Toma Viatovici, din Satchinez, 24 de ani, a învățat la de privilegiile ilirice, drepturi acordate populației sârbe
Timișoara, cu dascălul Ioan . de împăratul de la Viena. Din aceste vremuri se întâlnesc
6
Într-o matricolă bisericească se menţionează că în în Variaş nume ca: Braşovan, Oltean, Muntean, Crișan,
anul 1783, Variaşul ar fi avut deja 3.346 de locuitori, cifră, Ardelean (prin maghiarizare, numele a devenit Erdelean),
credem, exagerată. Însă într-un tabel din acele timpuri, Stamoran, Solmoşan etc., care dovedesc existenţa
7
apare comuna cu un număr de 261 de case – informaţie populaţiei româneşti în localitate. Spre sfârşitul secolului
mai veridică – dintre care 190 erau gospodării întregi, a 30 are loc și colonizarea germană, iar o dată cu aceasta,
de iugăre, 36 erau jumătăţi, 20 pătrimi, iar 15 gospodării profilul localității este conturat.
nu aveau deloc pământ. La mijlocul secolului al XVIII-lea, comuna Variaş
Pe lângă coloniştii sârbi – care se aşează, aşa cum era o aşezare însemnată, mai mică totuşi decât comunele
am menţionat, spre sfârşitul primei jumătăţi a secolului al „naţionale” din apropiere (Secusigiu, Satchinez, Saravale),
XVIII-lea, spre sfârşitul celei de-a doua jumătăţi a aceluiaşi dar mai mare decât satele din zonă ale coloniştilor germani,
secol, în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea (1765- care s-au întemeiat tot în acea perioadă, adică între 1763-
1790), care continuă şi mai activ politica de colonizare 1767 (Biled, Bulgăruş, Tomnatic).
a mamei sale, Maria Tereza (1740-1780), se stabileşte în Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura,
comuna Variaş populaţia germană. Astfel, în anul 1786 creşterea vitelor şi stupăritul . Coloniştii sârbi şi germani
10
sosesc aici 50 de familii de colonişti, însă nu direct din erau favorizaţi de regimul habsburgic, având impozite mai
Germania, ci din alte sate deja existente în Banat şi anume, mici în comparaţie cu populaţia românească şi posedând
din Periam, Iecea Mare, Gottlob etc. Aceşti primi colonişti suprafeţe de pământ mai uniforme ca suprafaţă şi calitate
erau copiii unor familii numeroase, care au sperat să-şi a solului. De aceea, sârbii şi germanii erau mai înstăriţi.
găsească un rost în Variaş. La sosirea în localitate, fiecare În satele „naţionale” (româneşti) contradicţiile între ţăranii
familie a primit în folosinţă câte o „sesiune” de pământ, bogaţi şi săraci erau mai mari . Locuitorii români ai
11
8
care se compunea din 24 de iugăre pământ arabil, 6 iugăre Banatului erau supuşi unei exploatări duble, atât din partea
păşune, un iugăr grădină şi loc de casă. Din matricolele împăratului, cât şi din partea bisericii, fiind obligaţi să
bisericii catolice (care încep cu data de 18.08.1888) reies lucreze în condiţii foarte grele (epidemii, repetatele invazii
turceşti). Cu toate acestea, s-au stors în mod solidar de la
5 J. Tittenhofer, op. cit., p.16-18; Leo Hoffmann, Kurze
Geschichte der Banater Deutschen (Scurtă istorie a germanilor 9 Leo Hoffmann, op. cit., p. 91.
din Banat), Timişoara, 1925. 10 J.M. Koralinsky, Geografisch – Historisches und
6 I.D. Suciu, R. Constantinescu, op.cit., p. 282. Produkten – Lexicon von Ungarn (Lexiconul geografic-istoric al
7 Leo Hoffmann, op. cit., p. 82. Ungariei), Pressburg, 1786.
8 Sesie. 11 Leo Hoffmann, op. cit., tabelul de la p. 82.

Pag. 24