Page 24 - morisena13_19
P. 24

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019



        acesteia, pentru restricţiile la care era supusă confesiunea  românii din Banat pentru desăvârşirea statului naţional unitar
        bizantină şi adepţii acesteia din Regatul Ungariei.    român. Astfel, la 7 noiembrie 1918, el va prezida Adunarea
              Cea  mai  mare  parte  a  Monografiei  oraşului  de la Caransebeş, în care s-a hotărât înfiinţarea Consiliului
        Caransebeş cuprinde istoria episcopiei de aici, a Institutului  Naţional  Român  local,  subordonarea  acestuia  la  Consiliul
        Teologic-Pedagogic  Diecezan  şi  a  personalităţilor  care  Naţional  Român  Central  şi  înfiinţarea  Gărzii  Naţionale
        au activat la aceste instituţii. De asemenea, lucrarea are  Române în fiecare comună din regiune. Ca delegat al Sfatului
        o  substanţială  secvenţă  cu  caracter  etnografic,  în  care  Naţional  Român,  al  Cercului  Caransebeş,  a  luat  parte  la
        sunt prezentate îndeletniciri tradiţionale, arta populară şi  adunările de constituire a Consiliilor Naţionale şi a Gărzilor
        obiceiuri. Mai există un capitol, destul de bine închegat,  Naţionale  în  localităţile  din  împrejurimile  Caransebeşului,
        despre topografia localităţii (interesantă este prezentarea  prezidând,  printre  altele,  adunările  naţionale  ale  românilor
        vechilor  străzi  ale  oraşului)  şi  a  cetăţii  Caransebeşului,  din  Domaşnea,  Feneş,  Teregova, Armeniş,  Rusca  ş.a.    La
                                    autorii  semnalând  aici  1  decembrie  1918,  Ghidiu  va  participa  la  Marea Adunare
                                    păstrarea  până  în  vremea  Naţională de la Alba Iulia, în calitate de delegat de drept al
                                    lor  a  unor  aspecte  din  Protopopiatului  ortodox  Caransebeş,  fiind  ales  ca  membru
                                    perioada medievală.       în Marele Sfat Naţional Român. De asemenea, el a avut şi
                                          Date  biobibliogra-  o  susţinută  activitate  publicistică,  materializată  îndeosebi
                                    fice.  Andrei  Ghidiu  s-a  printr-o  fructuoasă  colaborare  cu  publicaţia  „Foaia  diece-
                                    născut la 15 ianuarie 1849,  sană” din Caransebeş. S-a remarcat, însă, în mod deosebit,
                                    în  localitatea  Deda  din  prin întocmirea (împreună cu profesorul Iosif Bălan), în 1909,
                                    judeţul  Mureş.  După  ce  a  a documentatei monografii dedicată oraşului Caransebeş. El se
                                    urmat cursurile Seminarului  va stinge din viaţă în anul 1937. Opera (selectiv): Monografia
                                    Teologic   din   Caranse-  oraşului  Caransebeş,  dimpreună  cu  monografiile  caselor
                                    beş,  absolvindu-le  în  mod  dumnezeieşti, a episcopiei, a institutului teologic şi pedagogic
                                    strălucit,  el  şi-a  continuat  şi cu biografiile bărbaţilor care au lucrat la una sau alta
                                    studiile  de  specialitate  la  instituţiune (în colaborare cu Iosif Bălan), Editura autorilor,
                                    Viena  şi  Leipzig.  Între  Tiparul  Tipografiei  și  Librăriei  diecezane,  Caransebeş,
                                    1880-1881,  a  funcţionat  1909. Referinţe: Ioan Munteanu, Marea Unire. Contribuţii
               Andrei Ghidiu        ca  profesor  de  teologie  bănăţene, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1990, p.
                                    la  Caransebeş,  iar  în  anul  210; Ioan I. Şerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae
        1883 a fost numit protopop al Oraviţei, unde va sta până în  Josan, Dicţionarul personalităţilor Unirii: trimişii românilor
        1888, când va fi transferat pe aceeaşi funcţie bisericească la  transilvăneni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,
        Caransebeş. Ales preşedinte al Despărţământului Astrei din  Editura  Altis,  Alba  Iulia,  2003,  p.  152;  Tiberiu  Ciobanu,
        Caransebeş, Andrei  Ghidiu  s-a  manifestat  ca  un  înflăcărat  Monografia orașului Caransebeș, în Monografism bănățean.
        susţinător al activităţii cultural-artistice şi al instituţiilor de  Istoria  medievală  a  Banatului  reflectată  în  monografii
        cultură de aici, un sprijin aparte acordându-l Societăţii române  alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima
        de cântare şi muzică din Caransebeş, reuniunilor de femei şi  jumătate a secolului al XX-lea, Editura Eurostampa, Timișoara
        celor ale învăţătorilor. Dornic să salveze patrimoniul cultural  2008, p. 29-33; Idem, Andrei Ghidiu, în Cărturari români
        românesc din zonă, el a strâns majoritatea cărţilor vechi, de  cu preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului.
        valoare (îndeosebi pe cele din bisericile aflate în protopopiatul  Cuprinderi biobibliografice, Editura Eurostampa, Timișoara,
        pe care îl păstorea), pe care, apoi,  le-a trimis apoi Bibliotecii  2010,  p.  60-63  și  163-165;  Idem,  Monografism  bănățean
        Academiei Române de la Bucureşti.  Deosebit de grăitoare  (1859-1914),  în  Istoriografia  românească  din  secolul  al
        pentru  a  înţelege  personalitatea  lui Andrei  Ghidiu  rămâne  XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare
        cuvântarea ţinută de el în anul 1911, cu ocazia inaugurării  la Banatul medieval, vol. II, Editura Eurostampa, Timișoara,
        steagului Reuniunii române de cântări şi muzică „Doina din  2010, p. 100-103 și 226-228; Idem, Aniversare 165. Andrei
        Grădinari”, când, adresându-se celor prezenţi la eveniment,  Ghidiu (1849-1937), în „Columna 2000”, Anul XV, nr. 57-
        i-a îndemnat cu însufleţire „să-şi iubească plugul şi cântarea,  58 (ianuarie-iunie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2014, p.
        că  prin  aceasta  ni  s-a  conservat  individualitatea;  să-şi  53 (Tiberiu Ciobanu, Andrei Ghidiu (1849-1937), în Anexă
        iubească limba, portul şi datinile şi (...) să cultive cântarea,  la lucrarea Istoriografia românească din secolul al XIX-lea și
        care nobilează inimile  (...)”. Dovedindu-se un bun patriot  prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul
        şi extrem de activ, el se va implica cu însufleţire în acţiunile  medieval, vol. II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p.
        premergătoare Marii Uniri, participând activ la lupta dusă de  226-228).



        Pag. 22
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29