Page 24 - morisena13_19

MORISENA, anul IV, nr. 1 (13)/2019

acesteia, pentru restricţiile la care era supusă confesiunea românii din Banat pentru desăvârşirea statului naţional unitar
bizantină şi adepţii acesteia din Regatul Ungariei. român. Astfel, la 7 noiembrie 1918, el va prezida Adunarea
Cea mai mare parte a Monografiei oraşului de la Caransebeş, în care s-a hotărât înfiinţarea Consiliului
Caransebeş cuprinde istoria episcopiei de aici, a Institutului Naţional Român local, subordonarea acestuia la Consiliul
Teologic-Pedagogic Diecezan şi a personalităţilor care Naţional Român Central şi înfiinţarea Gărzii Naţionale
au activat la aceste instituţii. De asemenea, lucrarea are Române în fiecare comună din regiune. Ca delegat al Sfatului
o substanţială secvenţă cu caracter etnografic, în care Naţional Român, al Cercului Caransebeş, a luat parte la
sunt prezentate îndeletniciri tradiţionale, arta populară şi adunările de constituire a Consiliilor Naţionale şi a Gărzilor
obiceiuri. Mai există un capitol, destul de bine închegat, Naţionale în localităţile din împrejurimile Caransebeşului,
despre topografia localităţii (interesantă este prezentarea prezidând, printre altele, adunările naţionale ale românilor
vechilor străzi ale oraşului) şi a cetăţii Caransebeşului, din Domaşnea, Feneş, Teregova, Armeniş, Rusca ş.a. La
autorii semnalând aici 1 decembrie 1918, Ghidiu va participa la Marea Adunare
păstrarea până în vremea Naţională de la Alba Iulia, în calitate de delegat de drept al
lor a unor aspecte din Protopopiatului ortodox Caransebeş, fiind ales ca membru
perioada medievală. în Marele Sfat Naţional Român. De asemenea, el a avut şi
Date biobibliogra- o susţinută activitate publicistică, materializată îndeosebi
fice. Andrei Ghidiu s-a printr-o fructuoasă colaborare cu publicaţia „Foaia diece-
născut la 15 ianuarie 1849, sană” din Caransebeş. S-a remarcat, însă, în mod deosebit,
în localitatea Deda din prin întocmirea (împreună cu profesorul Iosif Bălan), în 1909,
judeţul Mureş. După ce a a documentatei monografii dedicată oraşului Caransebeş. El se
urmat cursurile Seminarului va stinge din viaţă în anul 1937. Opera (selectiv): Monografia
Teologic din Caranse- oraşului Caransebeş, dimpreună cu monografiile caselor
beş, absolvindu-le în mod dumnezeieşti, a episcopiei, a institutului teologic şi pedagogic
strălucit, el şi-a continuat şi cu biografiile bărbaţilor care au lucrat la una sau alta
studiile de specialitate la instituţiune (în colaborare cu Iosif Bălan), Editura autorilor,
Viena şi Leipzig. Între Tiparul Tipografiei și Librăriei diecezane, Caransebeş,
1880-1881, a funcţionat 1909. Referinţe: Ioan Munteanu, Marea Unire. Contribuţii
Andrei Ghidiu ca profesor de teologie bănăţene, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1990, p.
la Caransebeş, iar în anul 210; Ioan I. Şerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae
1883 a fost numit protopop al Oraviţei, unde va sta până în Josan, Dicţionarul personalităţilor Unirii: trimişii românilor
1888, când va fi transferat pe aceeaşi funcţie bisericească la transilvăneni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia,
Caransebeş. Ales preşedinte al Despărţământului Astrei din Editura Altis, Alba Iulia, 2003, p. 152; Tiberiu Ciobanu,
Caransebeş, Andrei Ghidiu s-a manifestat ca un înflăcărat Monografia orașului Caransebeș, în Monografism bănățean.
susţinător al activităţii cultural-artistice şi al instituţiilor de Istoria medievală a Banatului reflectată în monografii
cultură de aici, un sprijin aparte acordându-l Societăţii române alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima
de cântare şi muzică din Caransebeş, reuniunilor de femei şi jumătate a secolului al XX-lea, Editura Eurostampa, Timișoara
celor ale învăţătorilor. Dornic să salveze patrimoniul cultural 2008, p. 29-33; Idem, Andrei Ghidiu, în Cărturari români
românesc din zonă, el a strâns majoritatea cărţilor vechi, de cu preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului.
valoare (îndeosebi pe cele din bisericile aflate în protopopiatul Cuprinderi biobibliografice, Editura Eurostampa, Timișoara,
pe care îl păstorea), pe care, apoi, le-a trimis apoi Bibliotecii 2010, p. 60-63 și 163-165; Idem, Monografism bănățean
Academiei Române de la Bucureşti. Deosebit de grăitoare (1859-1914), în Istoriografia românească din secolul al
pentru a înţelege personalitatea lui Andrei Ghidiu rămâne XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare
cuvântarea ţinută de el în anul 1911, cu ocazia inaugurării la Banatul medieval, vol. II, Editura Eurostampa, Timișoara,
steagului Reuniunii române de cântări şi muzică „Doina din 2010, p. 100-103 și 226-228; Idem, Aniversare 165. Andrei
Grădinari”, când, adresându-se celor prezenţi la eveniment, Ghidiu (1849-1937), în „Columna 2000”, Anul XV, nr. 57-
i-a îndemnat cu însufleţire „să-şi iubească plugul şi cântarea, 58 (ianuarie-iunie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2014, p.
că prin aceasta ni s-a conservat individualitatea; să-şi 53 (Tiberiu Ciobanu, Andrei Ghidiu (1849-1937), în Anexă
iubească limba, portul şi datinile şi (...) să cultive cântarea, la lucrarea Istoriografia românească din secolul al XIX-lea și
care nobilează inimile (...)”. Dovedindu-se un bun patriot prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul
şi extrem de activ, el se va implica cu însufleţire în acţiunile medieval, vol. II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p.
premergătoare Marii Uniri, participând activ la lupta dusă de 226-228).

Pag. 22