Page 25 - morisena13_19
P. 25

Revistă de cultură istorică



                       Dr. Florin Zamfir                      care puteau să-l ajute, printre altele, la deznaţionalizarea,
                                                              îndeosebi  a  românilor,  elementul  autohton,  fapt  dovedit
                             (Variaș)                         de  un  memoriu  din  anul  1720,  în  care  se  recomanda:
                                                              „….infiltrarea coloniştilor germani în rândurile plebei.”
           Evoluții specifice ale comunei                          În acest scop, Curtea imperială de la Viena, trimite

          Variaș, de la începutul veacului                    în  părţile  de  sud  şi  sud-vest  ale  Germaniei  (Suabia,
                                                              Franconia, Palatinat, Alsacia, Lotharingia şi Luxemburg),
            al XVIII-lea până la mijlocul                     ofiţeri  de  recrutare,  care  zugrăveau  ţăranilor  în  culorile
                                                              cele mai frumoase, viaţa şi perspectivele pe care le-ar avea
                   veacului al XIX-lea                        în îndepărtatul Banat, îndemnându-i să-şi încerce norocul
                                                              în  această  nouă  provincie,  cu  promisiunea  că  vor  primi
              De la prima atestare documentară, din anul 1333,  pământ, casă, scutiri de impozite.
        comuna Variaș cunoaște o continuitate de locuire, indiferent   Ca  să  înţelegem  în  mod  just  cauzele  adevărate
        de stăpânirile vremelnice care s-au succedat pe teritoriul  care  i-au  determinat  pe  ţăranii  germani  –  în  marea  lor
        bănățean.  În  timpul  stăpânirii  otomane  a  Banatului,  în  majoritate  iobagi  –  să-şi  părăsească  în  masă  patria  lor
        veacul al XVII-lea, Variașul avea lideri locali și parohie  şi să emigreze în Banat, trebuie să cunoaştem condiţiile
        ortodoxă. Aflăm acestea din Catastiful Patriarhiei de Peć,  concrete, economico-sociale şi politice ale Germaniei, din
        dintre  anii  1660-1666,  care  cuprinde,  printre  donatorii  prima  jumătate  a  secolului  al  XVIII-lea.  Neîntreruptele
        ortodocși către instituția bisericească, pe cnejii (primarii)  războaie, atât cele interne, între feudalii germani, dar şi
        Necșa și Vuc, precum și pe preoții Ivan și Pană, din Variaș .  cele purtate cu Franţa, aduceau ţăranilor doar pustiire şi
                                                          1
              După cucerirea cetăţii Timişoara de către Imperiul  jaf,  nesiguranţă  şi  mizerie,  împingându-i  spre  ruinarea
        Habsburgic,  la  12  octombrie  1716,  Banatul  Timişean  economică.  Despotismul  faimos  al  nobililor  germani  şi
        devine  proprietatea  camerală  a  împăratului  austriac.  În  crunta exploatare feudală împingeau pe ţărani la marginea
        această  perioadă,  în  anul  1717,  Variaşul  se  pare  că  era  răbdării. Dacă mai adăugăm la acestea dezbinarea politică
        comuna cea mai mare din partea de nord-vest a Banatului,  specifică  Germaniei  acelor  vremi,  cu  toate  urmările  ei
        având 40 de case, pe când Sânnicolau-Mare avea 30 de  nefaste,  vom  înţelege  de  ce  ţăranii  germani  au  privit
        case, iar Periamul doar 20 .                          colonizarea  în  Banat  drept  o  „mântuire”  şi  o  ultimă
                               2
              Stăpânirea otomană a Banatului a fost înlocuită cu  speranţă pentru un trai mai omenesc. Cauzele enumerate
        cea  habsburgică,  fiind  introdus  un  regim  administrativ-  mai sus i-au determinat pe germanii săraci să-şi părăsească
        militar foarte sever, care a mărit de îndată birurile impuse  în  mod  „voluntar”  patria,  pornind  pe  Dunăre,  în  jos,  în
        locuitorilor. La acestea se mai adăugau diferite obligaţii  îndepărtatul Banat şi nicidecum suprapopularea ţinuturilor
        militare:  încartiruirea  şi  întreţinerea  armatei  austriece,  germane, teză folosită de nazişti , în sprijinul teoriei lor
                                                                                           3
        rechiziţii, munci forţate la cetăţi şi la drumuri, precum şi  despre  poporul  german  fără  spaţiu  vital  („Volk  ohne
        recrutările silnice în armata imperială. Prin urmare, situaţia  Raum”). La fel de greşită este teoria unor istorici ai epocii
        ţărănimii iobage – formată atunci în majoritate din români  moderne, care considerau coloniştii nişte aventurieri, care
        – s-a înrăutăţit considerabil şi nu puţine au fost cazurile  migrau din plăcerea de a pribegi.
        când bănăţenii, pentru a scăpa de exploatarea austriacă, se   Pentru  colonizare au fost folosite şi alte metode:
        refugiau în Ţara Românească.                          deportări  forţate,  „transplantaţii”  silnice  a  unor  ţărani
              În  această  situaţie,  Florimund  de  Mercy,  primul  răzvrătiţi,  care  refuzau  dijma,  robota  sau  serviciul
        guvernator al provinciei, elaborează un „Plan de refacere  militar  (ca  de  exemplu,  acţiunea  cunoscută  ca  „Wiener
        paşnică  a  Banatului”,  care  avea  ca  obiectiv  principal  Wasserschub” sub Carol al VI-lea, sau cazul locuitorilor
        colonizarea  acestuia  şi  ridicarea  lui  economică.  Se  mănăstirii Sf. Blasien, în timpul împărătesei Maria Tereza).
        urmărea, în fond, transformarea Banatului într-o provincie   Când însă principii germani, speriaţi că vor rămâne
        menită să asigure împăratului venituri maxime în bani şi  fără braţe de muncă, au început să se opună acţiunii de
        efectiv  uman,  necesare  războaielor  pe  care  le  plănuise.  colonizare, Curtea imperială a începută să aducă şi colonişti
        Fireşte că împăratul prefera colonişti germani (catolici),  de altă naţionalitate: bulgari catolici (din anul 1738, dintre
                                                              care, unii, au fost colonizaţi în actuala comună Lovrin ) şi
                                                                                                             4
              1 I.D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare
        la istoria Mitropoliei Banatului, Timișoara, Editura Mitropoliei   3 Membri ai Partidului Nazist, condus de Adolf Hitler.
        Banatului, 1980, p. 148.                                   4 În 1742, 200 de familii de bulgari pleacă din Lovrin
              2  J.  Tittenhofer,  Schiță  monografică  a  comunei  Variaș  şi se aşează în Beşenova (Dudeştii-Vechi), iar după colonizarea
        (Lucrare de diplomă dactilografiată), 1963, p. 16; Ludwig Baroti,  germanilor  în  Lovrin,  între  anii  1791-1792,  ceilalţi  bulgari
        Geschichte von Perjamos (Istoria Periamului), Pirkmayer, 1889.  părăsesc localitatea, aşezându-se în Vinga.


                                                                                                         Pag. 23
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30