Page 25 - morisena13_19

Revistă de cultură istorică

Dr. Florin Zamfir care puteau să-l ajute, printre altele, la deznaţionalizarea,
îndeosebi a românilor, elementul autohton, fapt dovedit
(Variaș) de un memoriu din anul 1720, în care se recomanda:
„….infiltrarea coloniştilor germani în rândurile plebei.”
Evoluții specifice ale comunei În acest scop, Curtea imperială de la Viena, trimite

Variaș, de la începutul veacului în părţile de sud şi sud-vest ale Germaniei (Suabia,
Franconia, Palatinat, Alsacia, Lotharingia şi Luxemburg),
al XVIII-lea până la mijlocul ofiţeri de recrutare, care zugrăveau ţăranilor în culorile
cele mai frumoase, viaţa şi perspectivele pe care le-ar avea
veacului al XIX-lea în îndepărtatul Banat, îndemnându-i să-şi încerce norocul
în această nouă provincie, cu promisiunea că vor primi
De la prima atestare documentară, din anul 1333, pământ, casă, scutiri de impozite.
comuna Variaș cunoaște o continuitate de locuire, indiferent Ca să înţelegem în mod just cauzele adevărate
de stăpânirile vremelnice care s-au succedat pe teritoriul care i-au determinat pe ţăranii germani – în marea lor
bănățean. În timpul stăpânirii otomane a Banatului, în majoritate iobagi – să-şi părăsească în masă patria lor
veacul al XVII-lea, Variașul avea lideri locali și parohie şi să emigreze în Banat, trebuie să cunoaştem condiţiile
ortodoxă. Aflăm acestea din Catastiful Patriarhiei de Peć, concrete, economico-sociale şi politice ale Germaniei, din
dintre anii 1660-1666, care cuprinde, printre donatorii prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Neîntreruptele
ortodocși către instituția bisericească, pe cnejii (primarii) războaie, atât cele interne, între feudalii germani, dar şi
Necșa și Vuc, precum și pe preoții Ivan și Pană, din Variaș . cele purtate cu Franţa, aduceau ţăranilor doar pustiire şi
1
După cucerirea cetăţii Timişoara de către Imperiul jaf, nesiguranţă şi mizerie, împingându-i spre ruinarea
Habsburgic, la 12 octombrie 1716, Banatul Timişean economică. Despotismul faimos al nobililor germani şi
devine proprietatea camerală a împăratului austriac. În crunta exploatare feudală împingeau pe ţărani la marginea
această perioadă, în anul 1717, Variaşul se pare că era răbdării. Dacă mai adăugăm la acestea dezbinarea politică
comuna cea mai mare din partea de nord-vest a Banatului, specifică Germaniei acelor vremi, cu toate urmările ei
având 40 de case, pe când Sânnicolau-Mare avea 30 de nefaste, vom înţelege de ce ţăranii germani au privit
case, iar Periamul doar 20 . colonizarea în Banat drept o „mântuire” şi o ultimă
2
Stăpânirea otomană a Banatului a fost înlocuită cu speranţă pentru un trai mai omenesc. Cauzele enumerate
cea habsburgică, fiind introdus un regim administrativ- mai sus i-au determinat pe germanii săraci să-şi părăsească
militar foarte sever, care a mărit de îndată birurile impuse în mod „voluntar” patria, pornind pe Dunăre, în jos, în
locuitorilor. La acestea se mai adăugau diferite obligaţii îndepărtatul Banat şi nicidecum suprapopularea ţinuturilor
militare: încartiruirea şi întreţinerea armatei austriece, germane, teză folosită de nazişti , în sprijinul teoriei lor
3
rechiziţii, munci forţate la cetăţi şi la drumuri, precum şi despre poporul german fără spaţiu vital („Volk ohne
recrutările silnice în armata imperială. Prin urmare, situaţia Raum”). La fel de greşită este teoria unor istorici ai epocii
ţărănimii iobage – formată atunci în majoritate din români moderne, care considerau coloniştii nişte aventurieri, care
– s-a înrăutăţit considerabil şi nu puţine au fost cazurile migrau din plăcerea de a pribegi.
când bănăţenii, pentru a scăpa de exploatarea austriacă, se Pentru colonizare au fost folosite şi alte metode:
refugiau în Ţara Românească. deportări forţate, „transplantaţii” silnice a unor ţărani
În această situaţie, Florimund de Mercy, primul răzvrătiţi, care refuzau dijma, robota sau serviciul
guvernator al provinciei, elaborează un „Plan de refacere militar (ca de exemplu, acţiunea cunoscută ca „Wiener
paşnică a Banatului”, care avea ca obiectiv principal Wasserschub” sub Carol al VI-lea, sau cazul locuitorilor
colonizarea acestuia şi ridicarea lui economică. Se mănăstirii Sf. Blasien, în timpul împărătesei Maria Tereza).
urmărea, în fond, transformarea Banatului într-o provincie Când însă principii germani, speriaţi că vor rămâne
menită să asigure împăratului venituri maxime în bani şi fără braţe de muncă, au început să se opună acţiunii de
efectiv uman, necesare războaielor pe care le plănuise. colonizare, Curtea imperială a începută să aducă şi colonişti
Fireşte că împăratul prefera colonişti germani (catolici), de altă naţionalitate: bulgari catolici (din anul 1738, dintre
care, unii, au fost colonizaţi în actuala comună Lovrin ) şi
4
1 I.D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare
la istoria Mitropoliei Banatului, Timișoara, Editura Mitropoliei 3 Membri ai Partidului Nazist, condus de Adolf Hitler.
Banatului, 1980, p. 148. 4 În 1742, 200 de familii de bulgari pleacă din Lovrin
2 J. Tittenhofer, Schiță monografică a comunei Variaș şi se aşează în Beşenova (Dudeştii-Vechi), iar după colonizarea
(Lucrare de diplomă dactilografiată), 1963, p. 16; Ludwig Baroti, germanilor în Lovrin, între anii 1791-1792, ceilalţi bulgari
Geschichte von Perjamos (Istoria Periamului), Pirkmayer, 1889. părăsesc localitatea, aşezându-se în Vinga.

Pag. 23