Page 74 - Morisena18_2020
P. 74
MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020
între 1932-1936 au fost înregistrate ca fiind active 68, dintre promovat de Fundațiile Culturale Regale, organizarea
acestea 10 fiind organizate pentru tinerele fete și femei din acestora fiind susținută în mod nemijlocit de profesorul
comunitățile rurale românești. Durata cursurilor școlilor D. Gusti . Deși durata acestor cursuri era una mai mare,
43
Astrei era între 2 și 8 săptămâni, în funcție de complexitatea rezultatul la care se ajungea era tot același sau de multe
teoretică și de eșalonarea instructiv-educativă a lecțiilor care ori inferior rezultatelor obținute de Astra prin școlile sale
erau predate și urmau a fi evaluate . organizate în despărțămintele transilvane și bănățene.
39
Medicul V. Ilea a mai amintit și că, până în anul 1936, Urma un al treilea tip de școli, care au fost organizate
cursurile școlilor Astrei organizate pentru săteni au fost în planul activităților extrașcolare după modul danez/
urmate de 1928 de participanți, menționând și aspectul că la Grundtvig. Cursurile acestea de formare s-au adresat cu
data în care a susținut comunicarea mai sus menționată nu predilecție tineretului care a depășit vârsta de școlarizare,
erau primite rezultatele din cinci despărțăminte transilvane, însă care doreau să-și îmbogățească cunoștințele de educație
ceea ce, sublinia autorul, relativiza exactitatea datelor. economică, respectiv, cărora li s-a format și cultivat o
Atent la orgoliile celor care conducea instituțiile culturale educație în spirit civic-participativ și național, care s-a
și fin psiholog, medicul Ilea a remarcat în discursul avut în bazat pe noțiuni de drept, pe cunoștințe istorice, informații
iunie 1936 în București, că președintele instituției culturale generale de psihologie și filosofie, dar și pe discuții despre
din Transilvania, universitarul clujean I. Moldovan, a circulația banilor și evoluția sau involuția economiei
avut inițiativa, este ctitorul și garantul existenței acestor unei țări . Al patrulea tip din clasificare a fost cel rural,
44
forme de pedagogie socială și de educație pentru adulți, acesta nu avea internat, iar participanții erau doar tinerii
evident, împreună cu d-l. profesor Dimitrie Gusti . Tot în din respectiva localitate. Acestea au fost înființate atât de
40
anul 1936, conducerea redacției oficiosului de la Sibiu al Astra, cât și de Fundațiile Culturale Regale, iar cursurile
Astrei, revista Transilvania, remarca într-unul din articole aveau loc doar pe perioada unei zile. Aceste școli pe durata
redacției că școlile pentru săteni sunt strict necesare ca unei zile promovau cultura generală și solidaritatea socială
mijloace ale culturii pentru popor și au un rol esențial în justificând ridicarea socială a indiviziilor și comunităților,
vederea formării unei elite în mediul sătesc . dar și construcția și afirmarea națională numai printr-o
41
Din perspectiva organizatorică a acestor școli ale educație de calitate și muncă corectă .
45
Astrei, în expozeul său prezentat în București, medicul Și în cadrul despărțămintelor din Band, Ciuc,
V. Ilea enunța și clasifica patru asemenea tipologii de Gheorgheni, Ocland și Ozun, conducerile despărțămintelor
școli. Astfel, existau: Tipul Astrei, cu internat, care a fost din această parte de țară au fost implicate în organizarea
urmat de țărani care aveau la data urmării cursului o vârstă școlilor Astrei și în desfășurarea cursurilor pentru
mijlocie și cărora li s-au predat cunoștințe economice și de participanții la aceste forme de educație între 1936-1937.
cultură generală și li s-au format deprinderi utile în scopul În aceste despărțăminte cursurile pentru săteni au fost
devenirii lor ca buni gospodari în mediul în care locuiesc. susținute de Petre Pașnicu și Mihai Cionca în așezări
Durata acestor cursuri oscila între 2 și 6 săptămâni, fie în ca: Joseni, Livezi, Mihăileni, Sândominic și Tușnad
prima parte a anului, fie în ultimele luni ale aceluiași an în (Despărțământul Ciuc) și în Crăciuneal, Herculian
curs. Scopul urmărit de Astra, prin intermediul cursurilor și Mărtiniș (Despărțământul Ocland). Din rapoartele
care aveau loc în despărțăminte prin intermediul acestor
școli ale sale, a vizat formarea în mediul rural a unor buni Comitetului central al Astrei, sintetizate de vicepreședintele
gospodari și nu a unor salariați care să plece dinspre lumea instituției, Gheorghe Preda, aflăm că în anul care a urmat,
satului înspre mediul tehnic și industrial din marile orașe . 1938, același președinte al Despărțământului central
42
Un al doilea tip, cel oficial și reglementat de stat prin legi, județean Ciuc, P. Pașnicu, a organizat 10 școli pentru
regulamente și metodologii de lucru și activitate. Era cel săteni în comunele din despărțământ în coformitate cu
Programa și orarul aprobat de Astra centrală . În același
46
39 Eugen Hulea, Astra. Istoric, organizare, activitate,
statute și regulamente, p. 56 43 Vasile Ilea, Darul Astrei jubilare: Școala Țărănească,
40 Pamfil Matei, ,,Asociațiunea Transilvană pentru p. 229; Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la
Literatura Română și Cultura Poporului Român” (Astra) și Unire, p. 199.
Rolul ei în Cultura națională, p. 280. 44 Ibidem, p. 199-200; Pamfil Matei, ,,Asociațiunea
41 Mijloacele de propaganda literară și culturală ale Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului
Asociațiunii și dezvoltarea lor, în Transilvania, anul 67, nr. 4, Român” (Astra) și Rolul ei în Cultura națională, p. 281; Valer
1936, p. 210-211. Moga, Astra și Societatea, p. 202.
42 S.J.S.A.N., Fond ,,Astra”, doc. nr. 958/1936, f. 1; 45 Vasile Ilea, Darul Astrei jubilare: Școala Țărănească,
Vasile Ilea, Darul Astrei jubilare: Școala Țărănească, p. 228; p. 229.
Pamfil Matei, Asociațiunea transilvană, p. 281; Gheorghe Preda, 46 Gheorghe Preda, Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la
Activitatea ,,Astrei” în 25 ani de la Unire, p. 198-199. Unire, p. 136-137.
Pag. 72

