Page 21 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 21

Revistă trimestrială de istorie



        altor mărturii documentare sau arheologice, nu putem  este  legat  de  satul  Macedonia  (aflat  la  8  km  vest  de
        ști  dacă  pe  același  teritoriu  viețuiau  și  locuitori  de  Ciacova), care a fost consemnat documentar prima dată
        confesiune ortodoxă.                                  în  anul  1334,  în  registrele  dijmelor  papale  adunate  în
              În  sursa  istorică  „Monumenta  Vaticana”  sunt  Banat  în  anii  1332-1337.  În  anul  1363  este  amintit  ca
        menționate satele vecine cu Priamus, în prima jumătate  proprietar al satului Danciu de Macedonia (Maczedonai
        a secolului al XIV-lea: Figed (Figud, Fygud, sat dispărut,  Danch). Familia Macedonia e posibil să fi fost, înainte
        între  Aranca  și  Mureș,  în  hotarul  localității  Sânpetru  de  cucerirea  maghiară,  o  familie  românească  de  cnezi,
        Mare )  Harmad  (Harmata,  sat  dispărut,  aflat  la  est  de  care,  după  cucerirea  maghiară,  a  fost  înnobilată  prin
             29
        Priamus),  Rahoncha  (Ruhunca,  Rohuncha,  Rohonch,  acordarea de danii în care intră și domeniul Macedonia,
        Rohoncha,  Rohonča,  sat  dispărut,  aflat  la  nord-est  de  ori  pur  și  simplu  li  s-au  reconfirmat  vechile  posesiuni,
        Periam, pe malul Mureșului ), Satu Mare (Magna Villa,  pentru importante servicii făcute regalității. Dacă Danciu
                                  30
        Nogfolu),  Sânpetru  Mic  (Thoti,  Toty,  Totina:  numele  de  Macedonia  a  fost  de  confesiune  ortodoxă,  urmașii
        popular  de  azi),  Saravale  (Zarafola),  Variaș  (Waryas,  săi au trecut în mod sigur la catolicism, constrânși să se
        Worias, Varas, Veraz, Borgias) .                      adapteze la cerința care impunea religia catolică oricărui
                                    31
              În anul 1347, satul Periam se afla în proprietatea  posesor de pământuri .
                                                                                 38
        regelui Ungariei, Ludovic I. În acel an, iobagii din Periam   Familia Macedonia s-a distins în luptele împotriva
        și din satele aparținătoare fac mai multe plângeri, adresate  turcilor, astfel, în anul 1396, după bătălia de la Nicopole, ei
        regelui, prin care îi dau de știre „că lucrurile şi bunurile  resping o incursiune otomană la nordul Dunării . În anul
                                                                                                        39
        lor  le-au  fost  luate  cu  silnicie,  tâlhăreşte  şi  hoţeşte  de  1416, turcii năvălesc din nou în Banat, sub conducerea
        către nişte nobili şi alţi oameni semeţi şi li se iau fără  lui  Icaci,  beiul   Bosniei.  La  întoarcere,  turcii  încărcaţi
                                                                           40
        încetare .  Din  această  cauză,  foarte  mulți  locuitori  au  cu prăzi bogate au fost întâmpinaţi de românii aflați sub
               32
        ajuns „în cea mai grozavă sărăcie, și astfel   s-au împrăștiat  conducerea  lui  Nicolae  de  Macedonia,  vicecomitele
        în diverse locuri , ajungându-se la situația ca satul să fie  comitatului  Timiș ,  care  era  un  viteaz  neînfricat  şi  a
                                                                              41
                       33
        aproape  depopulat.  Îngrijorat  de  sărăcirea  și  pustiirea  ucis  cu  mâna  sa  pe  beiul  turc.  Văzând  turcii  moartea
        moșiilor sale, regele îl trimite la fața locului pe magistrul  comandantului lor, au fugit, lăsând toată prada în mâinile
        Thőtős, castelanul cetății Visegrad (din familia Bechey),  românilor din Macedonia .
                                                                                    42
        care  îndeplinea  funcția  de  jude  al  iobagilor  regali  din   În afară de Macedonia și Periam, familia Macedonia
        Pereamus, pentru a recupera bunurile furate. Ludovic I îi  mai  poseda  satele:  Perjes,  Kiralytava,  Denkefalva,
        cere lui Thőtős să folosească orice mijloace, dacă va găsi  Szökefalva  (primite  în  anul  1412  de  la  familia  Itebö),
        împotrivire, pentru a înapoia bunurile iobagilor .    Variaș și Sânpetru Mare .
                                                   34
                                                                                   43
              Pentru  a  revigora  satul  Priamus,  care  era      În 1475 familia Macedonia vinde domeniul Periam
        depopulat, regele Ludovic I îl desemnează ca domiciliu  lui Ladislau Doczi, care devine seniorul localității, fapt
        pentru  comercianții  străini,  cu  drept  de  depozitare  ce  reflectă  o  perioadă  de  declin  a  familiei  nobiliare  de
        pentru mărfurile de import. Acești coloniști („hospites”)  origine  română.  Familia  Doczi  era  protejata  lui  Ioan
        contribuie la înflorirea localității. Unul dintre ei, Johannes  Huniade (Iancu de Hunedoara), voievodul Transilvaniei
        Book, se prezintă în 1348, în faţa capitlului din Cenad,  și a fiului acestuia, Matei Corvin, rege al Ungariei. Frații
        reclamând  faptul  că  a  fost  prădat  de  slugile  nobilului  Petru,  Ladislau  și  Imre,  din  familia  Doczi,  s-au  distins
        Kemefi Dénes .                                        în  luptele  împotriva  turcilor.  Posesiunile  bănățene  ale
                     35
              Ca urmare a prosperării sale economice, un act din  familiei  Doczi  sunt  numeroase .  În  această  zonă  de
                                                                                           44
        8 mai 1424, din timpul regelui Sigismund de Luxemburg,  câmpie asistăm la o mult mai mare dispersare a domeniile
        menționează  dreptul  localității  Peryemes  de  a  ține  târg  feudale,  ce  depășesc,  adeseori,  limitele  unui  comitat,
        săptămânal în ziua de luni. Cu obținerea acestui drept (ius  fiind în același timp oarecum fluctuante prin dependenţa
        fori), Periam a devenit oraș (villa privilegiata) .   faţă  de  donaţia  regală,  prin  mai  desele  practici  de
                                                  36
              Spre  sfârșitul  domniei,  în  anul  1434,  regele  vânzare-cumpărare,  zălogire,  înstrăinare  sau  chiar  prin
        Sigismund donează parțial domeniul Peryemus lui Petru  abandonarea lor . Proprietățile familiei Docsi reprezintă
                                                                            45
        de Macedonia și fiului său, Nicolae .                 o mărturie a dispersării domeniilor feudale din zona de
                                        37
              De  origine  română,  familia  Macedonia  a  jucat  câmpie,  cuprinzând  următoarele  localități:  Berecuța,
        un  rol  important  în  istoria  Banatului.  Numele  familiei  Csobaj  (lângă  Folia),  Oscola,  Periam,  Szöllös  (lângă
                                                              Vinga), Zadarlaka (Zădăreni), Chama (lângă Cerneteaz),
              29 Ibidem, p. 123.
              30 Ibidem, p. 153.
              31 Dr. E. Lammert, op. cit., fila 35.                38 I. Traia, C. Bercea, V. Jiva, Macedonia, un sat cu nume și oameni cu
              32 I. Hațegan, L. Boldea, D. Țeicu, op. cit., p. 88.  renume, Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006, p. 36-38.
              33 Ibidem.                                           39 Dr. E. Lammert, op. cit., fila 18.
              34 Dr. E. Lammert, op. cit., filele 6 și 35; I. Hațegan, L. Boldea, D. Țeicu,   40 Guvernatorul Bosniei.
        op.cit., p. 88.                                            41 Dr. E. Lammert, op. cit., fila 18.
              35 I. Hațegan, L. Boldea, D. Țeicu, op. cit., p. 90; Dr. E. Lammert, op.   42 I. Traia, C. Bercea, V. Jiva, op. cit., p. 41.
        cit., fila 35.                                             43 Dr. E. Lammert, op. cit., fila 18.
              36 Dr. E. Lammert, op. cit., fila 35.                44 Ibidem, fila 18; fila 36.
              37 Borovszky Samu, Torontal Varmegye, Budapest, fără an, p. 104.  45 Ligia Boldea, op. cit., p. 270.

                                                                                                         Pag. 19
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26