Page 26 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

Din raportul inginerului Cocârlan de la Econo- situaţii dificile faţă de membrii săi, cărora trebuie să le
mat, prezentat în şedinţa din 13 august 1946, rezultă cât răspundă de rezultatele intervenţiilor făcute la Direcţi-
interes îşi dădea Societatea, în acele vremuri vitrege, une.” (15) Primdirectorul general Popp a recunoscut că
pentru angajaţii săi. Grâul era adus din Timiş-Torontal, „unele din obiecţiunile dvs. sunt justificate. Fie datorită
Oltenia şi chiar Muntenia, ceapa de la Vinga şi din Bi- împrejurărilor, fie oamenilor. Interpretarea şi aplicarea
hor, cartofii de la Belinţ şi din Ardealul de Nord, bocancii contractului colectiv este foarte complicată.” El anunţa
de la Dermata Cluj etc. (11) Dar problema insinuărilor sosirea în curând a directorilor Radoveanu sau Rădules-
reprezentanţilor sovietici rămânea deschisă. La şedinţa cu pentru a soluţiona diferendele apărute. Popp adăuga:
din 15 august, Tămaş arăta: „Spre clarificarea chestiunei „În ceea ce priveşte relaţiile cu Direcţiunea, nu trebuie
pusă de Comisia Aliată de Control prin dl. cpt. Balica, am scăpat din vedere multiplele îndeletniciri ale Direcţiunii
cercetat secţiile Oţelărie, Turnătorie şi Furnale, negăsind în legătură cu producţia, încât e normal ca unele cauze
ca din aceste secţii să fi plecat asemenea plângeri, că nu să sufere.” El mai preciza apoi: „Conducerea U.D.R. nu
şi-a(u) primit drepturile legale şi contractuale în decurs caută ocolirea sindicatului. Importanţa colaborării cu el a
de 2 ani. În şedinţa de mâine de la ora 15, care se ţine fost recunoscută şi în epoca în care nu avea fiinţă legală.
Şi atunci am avut o reprezentanţă a muncitorilor cu care
am avut un contact permanent, în toate problemele. Cu
atât mai mult azi, trebuie să ajutăm la sporirea autorităţii
sindicale, care este un preţios colaborator al Direcţiunii.”
Şi Vellan preciza la rândul lui: „Unele chestiuni, e drept,
suferă întârzieri, pe de o parte fiindcă vin greşit puse sau
incomplete şi atunci am nevoie de lămuriri sau com-
pletări. Apoi este şi prea multă nerăbdare, uneori în ca-
zuri nejustificate.” Subdirectorul Rociu se dezvinovăţea
şi el: nu avea personalul necesar, biroul era prea departe
de Direcţiune, iar contractul colectiv era aplicat conform
directorului administrativ procurist Gherghel. Popp con-
cluziona pe bună dreptate: „Toţi se degajează de răspun-
dere. Trebuie să aplicaţi C.C.M. când e cazul, pe pro-
prie răspundere.” Musteţiu cerea crearea unui organ care
să rezolve măcar unele dintre probleme. Popp propunea
între muncitori şi dl. dr. Marchescu, chestiunea va fi din ca această chestiune să fie rezolvată de Radoveanu sau
nou pusă pentru clarificarea definitivă.” Directorul Vellan Rădulescu, atunci când urmau să vină la Reşiţa. Măruia şi
a adăugat: „Rog insistent sindicatul să răspundă în scris Puvak l-au învinuit şi ei pe Vellan pentru întârzierea
dlui cpt. Balica de la Comisia Militară Română, dându- soluţionărilor. Popp a dat răspunsuri conciliante so-
ni-se şi nouă o copie.” (12) În următoarea consfătuire, licitărilor ferme ale liderilor sindicali, în speranţa
din 22 august, Puvak a declarat: „Răspunzând la între- normalizării situaţiei. (16)
bările puse de dl. colonel Vasiliev din Comisia Aliată că Vellan a trecut şi el la ofensivă, în următoarea
muncitorii n-ar fi primit drepturile contractuale în ultimii 2 şedinţă, ţinută cu Sindicatele din Reşiţa şi Bocşa,
ani, spune că sindicatul n-are nici o cunoştinţă că ar exista la 5 septembrie. În urma unor chestiuni mai puţin
asemenea muncitori care n-au primit drepturile lor.” Iar elocvente ridicate de către cei din Bocşa, el a spus:
Vellan a specificat: „Acest lucru se va comunica în scris „Fac apel la sindicatul Reşiţa ca să ţină contact cu
dlui cpt. Balica, care a transmis comunicarea dlui colonel sindicatul Bocşa şi să se aducă în discuţie aici numai
Vasiliev.” (13) probleme serioase.” (17)
După informaţiile aduse de Drăgoescu, reîntors de Evenimentele extrem de grave survenite la 10 sep-
la Confederaţia Generală a Muncii din Bucureşti, Vellan tembrie 1946, când un grup de muncitori, nemulţumiţi de
putea concluziona la şedinţa din 29 august 1946: „Din cuantumul ajutorului de iarnă pe care tocmai îl primiseră,
cele comunicate de Drăgoescu se poate vedea că Reşiţa e l-au agresat grav şi chiar l-au mutilat (compromiţându-i
în strânsă colaborare cu sindicatul şi Confederaţia Generală complet vederea unui ochi) pe directorul Alexandru Vellan,
a Muncii.” (14) care nici nu purta vina principală pentru cele petrecute,
Această afirmaţie era oarecum contrazisă de că- au determinat retragerea acestuia de la conducerea Di-
tre Musteţiu, prezent la întrunirea din 3 septembrie. El recţiei Exploatărilor. Printr-o circulară a conducerii de la
aprecia: „În baza rapoartelor ce ne sosesc de la organele Bucureşti a Societăţii, din acest moment cei însărcinaţi
noastre sindicale, rezultă că relaţiile dintre Direcţiune cu participarea la conferinţele săptămânale cu reprezen-
şi sindicat nu mai sunt dintre cele mai bune. Am cău- tanţii sindicatului au fost doctorul Antoniu Marchescu
tat să avem raporturi civilizate, dar în ultimul timp la in- (şeful Serviciului Contencios Reşiţa) şi doctorul Tudor
tervenţiile noastre sau se dau răspunsuri întârziate, sau Arcan (şeful Serviciului Personal Reşiţa). Ei au continuat
evazive, încât reprezentanţii sindicatului sunt puşi în însă cu aceeaşi râvnă şi cu acelaşi interes opera direc-

Pag. 24