Page 31 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

urmă, în Catedrala Romano-Catolică „Sf. Mihail” din Alba murind în anul 1536. Referitor la Ursula şi Ileana nu avem
Iulia, alături de cele ale fratelui său. însă nicio informaţie .
29
Celălalt frate mai mic a lui Iancu de Hunedoara, care Despre soţia „ultimului mare cruciat european” ştim
30
a purtat numele tatălui lor, adică pe cel de Voicu, a murit de că a chemat-o Elisabeta (Erzsébet) Szilágyi, că făcea parte
tânăr, după 1419 , despre el nemaiexistând alte informaţii. dintr-o familie de nobili maghiari din Slavonia (sau din
19
Referitor la surorile lui Iancu, se ştie că una dintre comitatul Solnocului Mijlociu) şi că s-a născut după 1409-
cele două, ale căror nume nu ne este cunoscut, s-a măritat 1410. Tatăl ei se numea Ladislau Szilágyi de Horogszeg
cu aristocratul ungur Ioan Székely (care va ajunge la şi era căpitan al cetăţii de la Bradics, fiind un om destul de
apogeul carierei sale ban al Sloveniei, murind în bătălia învăţat, care sprijinise cu armele urcarea lui Sigismund de
de la Kosovopolje din 1448) , iar cealaltă, conform unor Luxemburg pe tronul Ungariei . Căsătoria celor doi a avut loc
31
20
izvoare destul de nesigure, s-ar fi căsătorit cu domnitorul prin 1428-1430, din aceasta rezultând doi fii: Ladislau (născut
Moldovei, Petru al III-lea (ce a domnit, cu întreruperi, în 1431) şi Matia (venit pe lume la 24 februarie 1443) . Prea
32
între 1447-1448) . Despre cea botezată Clara se cunoaşte multe informaţii despre consoarta lui Iancu de Hunedoara nu
21
faptul că l-a luat de bărbat pe nobilul maghiar Pancraţiu de deţinem, se ştie, însă, printre altele, că după moartea ilustrului
Dindeleag , iar cea care purta numele de Marina a ajuns său soţ, aceasta a continuat, împreună cu fiul ei Matia, să
22
soţia unui mare boier din Ţara Românească (informaţie şi supravegheze lucrările de construcţie ale castelului de la
mai puţin verificată), numit „Manzilla” (probabil Mânzilă) Hunedoara, începute de eroul de la Belgrad. De asemenea, se
din Argeş, rudă cu Basarabii . Domnița Marina și soțul ei mai cunoaşte faptul că văduva acestuia şi-a petrecut mult timp
23
au conceput împreună doi băieţi numiţi Stanciu şi Stoian. la Timişoara, în castelul ridicat aici de soţul ei.
Primul se pare că a fost ucis din porunca lui Vlad Dracul sau Fratele său, Mihail Szilágyi de Horogszeg (născut prin
24
a fiului acestuia, Vlad Ţepeş , în timp ce al doilea (pomenit 1400), a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi a lui Iancu
25
în documentele vremii cu numele de Stefanus Olahus), s-a de Hunedoara, participând la marile campanii antiotomane
refugiat în Transilvania (unde va ajunge ofiţer în armata iniţiate de acesta. După moartea regelui Ladislau al V-lea
lui Matia Corvin şi judecător regal la Orăştie). Aici s-a Postumul (petrecută în 23 noiembrie 1457), el a fost ales
33
26
căsătorit cu Barbara Hunzar (Hussar), de origine maghiară, regent al Ungariei (în 1458), ajutându-l pe nepotul său de
cu care a avut patru copii: Nicolae, Matei, Ursula şi Ileana . soră, fiul lui Iancu de Hunedoara, Matia, să ajungă rege .
34
27
Dintre aceştia, cel mai cunoscut este întâiul născut. Intrat Recunoscător, acesta l-a acoperit cu onoruri, printre altele
în istorie sub numele de Nicolaus Olahus (adică „Nicolae numindu-l comite perpetuu de Bistriţa . Tot Mihail Szilágyi
35
Românul”), acesta a trăit între 1493-1568 şi a fost, practic, a fost cel care a mutat rămăşiţele pământeşti ale lui Ioan
primul umanist de origine română. El a ajuns, în 1553, cel Tânăr, de la Belgrad în Catedrala „Sf. Mihail” din Alba
arhiepiscop de Strigonium şi primat al Ungariei habsburgice Iulia, înmormântându-le lângă cele ale fratelui său, Iancu de
şi chiar regent al acesteia . Al doilea fiu al nepotului de soră Hunedoara . Aliat cu Vlad Ţepeş împotriva turcilor, Mihail
28
36
al lui Iancu de Hunedoara, Matei, a fost jude al Orăştiei, el Szilágyi va fi capturat de aceştia, în noiembrie 1460, pe când
străbătea Bulgaria, fiind ucis, la Istanbul, în 1461, din porunca
19 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 211. 37
20 Camil Mureşan, op. cit., p. 41, 166. sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul (care îl ura de
21 Constantin Rezachevici, Enciclopedia domnilor români. 29 Cronologia familiei Huniazilor (tabel întocmit de Camil Mureşanu),
Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova, vol. I în Istoria Românilor, vol. IV.
(Secolele XIV-XVI), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 499, 505, 804. 30 Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 138.
22 Camil Mureşan, op. cit., p. 41. 31 Camil Mureşan, op. cit., p. 41, 46.
23 Ioan-Aurel Pop, op. cit., p. 279; Camil Mureşan, op. cit., p. 42. 32 Ibidem.
24 Vlad al II-lea Dracul a fost fiul nelegitim al lui Mircea cel Bătrân 33 Ladislau al V-lea Postumul a fost rege al Ungariei între 1444-1457
(„mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu [...] a toată Țara Ungrovlahi- (Istoria lumii în date, p. 564). În timpul domniei sale, Iancu de Hunedoara va fi
ei...” [Documenta Romaniae Historica B. Țara Românească, vol. I, 1241-1500, ales (în iunie 1446), de către Dieta Ungariei, ca regent sau guvernator general al
volum îngrijit de P. P. Panaitescu și Damaschin Mioc, Editura Academiei R.S.R., Ungariei („Regni Hungariae Gubernator generalis”), funcție pe care o va deține
București. 1966, p. 63-64] din septembrie [după 23] 1386 până în 31 ianuarie până în 1453 (Camil Mureşan, op. cit., p. 126-127; Istoria Românilor, vol. IV,
1418 [Constantin Rezachevici, op. cit., p. 801]) și a domnit asupra Țării Ro- p. 345).
mânești între 1436-1442 și din 1443 până în 1447 (Istoria lumii în date, p. 564). 34 Szilágyi Mihály, Mátyás király nagybátyja, Budapesta, 1913;
25 Vlad al III-lea Țepeș, cunoscut și sub numele de Dracula, a fost Kovács Péter, Mattia Corvino, Roma, 2000; András Kubinyi, Matthias rex,
fiul lui Vlad Dracul și a domnit asupra Țării Românești în trei rânduri, după Budapesta, 2008.
cum urmează: din octombrie (înainte de 17-19) până la începutul lunii noiembrie 35 András Kubinyi, Magyarorszag törtenete 1301-1526 (Istoria
(sigur după 31 octombrie) 1448; din iulie (înainte de 3) 1456 până în noiembrie Ungariei...), Budapesta, 1998, p. 20-30. Mihail Szilágyi de Horogszeg mai era şi
(înainte de 26) 1462 și din octombrie (după 7)/noiembrie (înainte de 8) până comite de Timiş, ban de Mačva şi căpitan al Belgradului (Ioan Haţegan, Pavel
la sfârșitul lunii decembrie a anului 1476, posibil chiar până la începutul lunii Chinezu, Editura Helicon, Timişoara, 1994, p. 73).
ianuarie (sigur înainte de 10) 1477 (Constantin Rezachevici, op. cit., p. 101, 36 Peter Kulcsár, Legenda Corvineştilor, în „Historia”, nr. 1,
103, 115, 117, 801, 802). Bucureşti, 1993.
26 Fiu al lui Iancu de Hunedoara (marele apărător al Creștinătății de 37 Mahomed (Mohamed sau Mehmed) al II-lea, supranumit „Fatih”
origine română, născut în anul 1407 și decedat la 11 august 1456 [Tiberiu Cio- (adică „Cuceritorul”, pentru că la 29 mai 1453 a cucerit, după un greu și în-
banu, „Fortissimus athleta Christi”, Iancu de Hunedoara 555, Editura Euros- delungat asediu, Constantinopolul, ultimul vestigiu al milenarului Imperiu Ro-
tampa, Timișoara, 2011, p. 15, 27]), Matia Corvin a fost rege al Ungariei între mano-bizantin [Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Editura Științifică și
1458-1490 (Istoria lumii în date, p. 564). Enciclopedică, București, 1976, p. 150-152; Camil Mureşan, op. cit., p. 179])
27 Cronologia familiei Huniazilor (tabel întocmit de Camil Mureşanu), a fost conducătorul Imperiului Otoman între 18 februarie 1451 și 3 mai 1481.
în Istoria Românilor, vol. IV; Camil Mureşan, op. cit., p. 42. El a mai avut două scurte domnii, între 12 iulie-1 noiembrie 1444 și decembrie
28 Ioan-Aurel Pop, Numele din familia regelui Matia Corvinul: de la 1444-5 mai 1446, când tatăl său, sultanul Murad al II-lea, a abdicat în favoarea
izvoarele de epocă la istoriografia contemporană, p. 112. sa, revenind, însă, în primăvara anului 1446, la domnie. Mahomed al II-lea este

Pag. 29