Page 28 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

zolvă problemele puse de sindicat (problema plăţii Din când în când se mai iveau şi unele momente
zilei de 19.XI.1946; bocanci contra cost pentru cei tensionate. La 10 aprilie 1947, conducerea Societăţii a
neîndreptăţiţi, dar lipsiţi de încălţăminte; preţul ali- citit un referat întocmit la 28 martie cu privire la „un
mentelor pentru alţi membri de familie decât soţie şi caz de indisciplină în masă la Oţelărie, care s-a trimis în
copii minori).” Sau: „Arată că pe chestia zahărului au copie şi sindicatului.” Ca răspuns, şi liderii sindicali au
fost induşi în eroare…” Şi: „De asemenea, în chestia adoptat o atitudine ceva mai conciliantă, conform proce-
făinei.” Cererile formulate acum erau deosebit de dure sului verbal: „Delegaţii sindicali arată că au dat mandat
şi aveau caracter ultimativ: prime, compensaţii, „re- dlor Barbu, Bica şi Craiovan ca împreună cu şeful secţiei
vizuirea întregului ghid de încadrare şi apoi punerea să cerceteze cauza.” (31) Încă din 29 martie, într-o şedinţă a
lui în aplicare pe data de 1.XII.1946 sau 1.I.1947”, conducerii Societăţii U.D.R., consemnată într-un manuscris
avansări, bilete de tren, scăderi de preţuri, haine de cu cerneală intitulat Situaţia Societăţii, primdirecto-
uzură şi paltoane „distribuite de urgenţă” etc. (25) rul general Popp, arătând dificultăţile prin care trecea
Aceşti sindicalişti erau Iosif Puvak, Ioana Baiaş, Vic- aceasta, preciza: „Substanţa Societăţii este atacată,
tor Uzum şi Iancu Tămaş. mergem spre prăpastie.” Şi continua în felul următor:
Conducerea nu a rămas impasibilă şi a prezen- „Situaţia este tragică. Nu prin cifre, ci prin producţie,
tat, la rândul ei, unele pretenţii la data de 19 de- care a scăzut enorm.” (32)
cembrie prin doctorul Antoniu Marchescu: „Roagă Într-o întrunire a conducerii cu delegaţii sovietici (di-
sindicatul să determine muncitorii care trebuie să rectorul inginer Serghienko, locotenent-colonelul Iudin
lucreze şi în timpul sărbătorilor, ca să vină la lucru şi trei translatori) şi cu delegaţii sindicali, a fost reorgan-
regulat şi astfel să se poată realiza programul, iar izată Direcţiunea Exploatărilor, care urma a fi condusă
lucrătorii care nu sunt obligaţi să lucreze şi în aceste de inginerul Romulus Miculescu, „ajutat în probleme
zile, să vină la lucru imediat după sărbători, şi să tehnice” de către inginerul Serghienko. Direcţiunea era
nu lipsească de la îndeplinirea programului de pro- divizată astfel: I. Departamentul siderurgic (cuprinzând
ducţie.” (26) Fabrica de cărămizi, Fierul vechi, Cocseria, Furnalele
La şedinţa din 9 ianuarie 1947 cu sindicatele înalte, Oţelăriile, Turnătoria şi Transporturile), „deocam-
miniere „se hotărăşte ca şedinţa cu delegaţii de la ex- dată fără titular”; II. Departamentul metalurgic (cuprin-
ploatările miniere să se ţină în joia (a) doua din fiecare zând Forjeria, Întreţinerea mecanică şi Laminoarele), sub
lună, prima joie fiind nepotrivită pentru conferinţă, de- conducerea inginerului Ştefan Curbet; III. Departamen-
oarece la începutul lunii exploatările sunt ocupate cu tul atelierelor (secţiile de prelucrare la rece), condus de
încheierea lunară.” (27) Directorul Stănescu a ridicat inginerul Iuliu Cservenyi; IV. Departamentul tehnic, sub
problema absenţelor nemotivate constatate, delegaţii conducerea inginerului Titus Dima. Pe lângă aceasta, mai
sindicatului răspunzând că acestea s-au datorat zilei de funcţionau: Serviciul de coordonare, care urmărea exe-
Sfântul Ioan, drumurilor proaste, frigului etc. Stănes- cutarea zilnică a programului de lucru prin trei ingineri,
cu a cerut aplicarea regulamentului de disciplină. La câte unul de fiecare schimb, şi nota cauzele întârzierilor,
Doman sindicatul a solicitat locuinţe pentru muncitori, dând dispoziţii în lipsa directorului (inginer A. Cosne-
arătând că nu erau nici lemne suficiente. Iar delegaţii anu, inginer Vasiliu şi inginer Vladimir Popovici; acest
de la Delineşti spuneau, între altele: „deoarece oame- serviciu se situa deasupra secţiilor şi răspundea faţă de
nilor din localitate le-au fost luate căruţele cu ocazia Direcţiunea Exploatărilor); Serviciul Contabilităţii ex-
trecerii armatelor (sovietice, n.n.), cer să li se aprobe ploatărilor, condus de dr. G. Vucu; Serviciul administra-
osii şi fier laminat pentru cercuri de căruţă.” (28) tiv, condus de subdirectorul G. Marchidan, ca şi Econo-
Încercând să vină în întâmpinarea nenumăratelor matul, condus de Axente Mureşan, care completau noua
greutăţi pe care le îndurau muncitorii, conducerea So- organigramă. Mai exista şi Direcţiunea de control tehnic,
cietăţii U.D.R. se străduia să le asigure măcar bunuri- pendinte de Direcţiunea generală şi aflată sub conducerea
le strict necesare. La 14 februarie 1947, inspectorul inginerului Petru Ballo. În subordinea ei se afla Serviciul
Mureşan comunica sindicatului situaţia aprovizionării de control, condus de subdirectorul C. Rociu. În plus,
cu alimente şi îmbrăcăminte: cartofii erau cumpăraţi mai figurau ca şi consilieri tehnici un număr de cinci in-
din judeţele Ciuc şi Făgăraş, fasolea din judeţul Sever- gineri din Uniunea Sovietică, aceştia fiind repartizaţi la
in, grâul şi porumbul din judeţul Caraş, pânzeturile şi Cocserie şi Furnale, Turnătorie, Laminoare, Normele de
textilele din Bucureşti etc. (29) lucru şi Energetică. (33)
Desigur la sugestia sovieticilor, doctorul Arcan Cu această ocazie, Popp preciza: „Noul contract
propunea, cu ocazia şedinţei din 28 februarie, „ca pen- colectiv şi normele care îl completează au căutat să satis-
tru a stăvili plimbările fără rost a(le) salariaţilor în uz- facă dorinţele legitime ale clasei muncitoare din Reşiţa,
ină, să se instituie un organ de control / ing. Vinţkovsky creându-i o situaţie mai bună ca altora, din alte întreprin-
din partea Direx şi ing. Roşiu din partea Com. de pro- deri. În felul acesta s-a recunoscut contribuţia reală a
ducţie /, care va supraveghea inopinat pe cei care se Reşiţei la îndeplinirea celui de al doilea an de executare a
plimbă prin uzină fără rost.” Bineînţeles, delegaţii condiţiilor de armistiţiu, cum şi importanţa ce o prezintă
sindicali au fost de acord. (30) Reşiţa în economia ţării.

Pag. 26