Page 27 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 27

Revistă trimestrială de istorie



        torului Vellan  (înlocuit  la  conducere  de  către  inginerul   Conferinţa  din  3  octombrie  1946  a  avut  loc  cu
        Romulus Miculescu), dând dovadă de mult tact şi de o  participarea  conducerii  Direcţiunii  minelor  (procurist
        deosebită diplomaţie. De pildă, în nici una dintre între-  inginer Eugen Ardelean, secretar inspector Dinteanu) şi
        vederile ulterioare cele două părţi nu au făcut nici cea  conducătorii minelor din Anina, Doman, Secu, Ocna de
        mai mică referire directă la dramaticele evenimente de  Fier, Delineşti, Armeniş, Sinersig. S-au discutat chestiuni
        la 10 septembrie, aşteptând ca justiţia să îţi spună cuvân-  privind salarizarea şi aprovizionarea minerilor şi funcţionarilor.
        tul. Cu toate acestea, este evident faptul că aceste grave  Cu acelaşi prilej, priminspectorul Mureşanu a declarat:
        încălcări  ale  spiritului  de  civilizaţie  atât  de  specific  „Ţin să comunic că stăm în pragul unei ere foarte critice.”
        muncitorimii reşiţene, datorate în întregime acelei cate-  Doctorul Arcan a spus: „Dl. dr. Marchescu a vorbit cu dl.
        gorii de lucrători pe care însuşi Vellan îi considera „de  Teodorescu de la Bucureşti, care a comunicat că duminică
        specializare aproximativă”, sosiţi în oraş de puţină vreme  acolo n-a fost pâine deloc şi se pune problema pentru încă
        şi complet neadaptaţi mediului proletar de aici, au marcat  două zile dacă vor avea pâine. Ţinând seama de aceasta,
        profund dezbaterile care au urmat, fiind repudiate în mod  trebuie să lămuriţi lumea la ce se poate aştepta şi la
        sincer de către ambele părţi.                         ce nu.” (22)
              Cu ocazia unei noi şedinţe, la 27 septembrie, doc-
        torul Arcan a prezentat câteva date statistice, deosebit de
        interesante:  „din  statisticile  pe  care  le  avem  asupra  per-
        sonalului  muncitoresc  şi  de  funcţionari  de  la  Direcţiunea
        Exploatărilor, rezultă că efectivul la muncitori a ajuns pe
        ziua  de  20  septembrie  la  cifra  de  13.369  oameni;  com-
        parând  acest  efectiv  cu  producţia  efectivă,  se  constată
        că în prezent producţia este mai mică de ½ decât în anul
        1942, iar personalul a crescut în acest interval de timp cu
        aproximativ 1.000 de oameni. De aceea roagă sindicatul
        să fie de acord cu raţionalizarea angajărilor de muncitori
        şi funcţionari, întrucât altfel vom ajunge să majorăm efec-
        tivul şi să creem sarcini în plus şi pentru Economat, pe care
        nu le va putea satisface, iar producţia va rămâne aşa cum
        este.” (18) În plus, dintre cei 13.369 angajaţi, la 20 septem-
        brie lipseau 1.112 bolnavi şi 293 absenţi nemotivaţi. (19)
              Şedinţa  conducerii  Direcţiunii  Exploatărilor  din   La  10  octombrie,  Puvak  „întreabă  dacă  s-a
        28  septembrie  1946  a  examinat  dificultăţile  întâmpi-  primit dezlegarea pentru a face schimbul (alimente-
        nate  în  acest  sector.  Lipsea  apa  din  cauza  secetei,  ast-  lor, n.n.) cu fier.” Directorul general Popp a răspuns:
        fel  încât  Laminoarele  au  fost  oprite  la  22  septembrie.  „Am  vorbit  cu  dl.  gen.  Susaikov  despre  aceasta,  în
        Lipseau materiile prime la Fabrica de şamotă, respectiv  conferinţa viitoare ce va avea loc se va stabili.” Pu-
        argile  şi cuarţită,  iar  cărămizile  silica  erau  de  proastă  vak a replicat astfel: „La U.D.R. ar trebui să existe un
        calitate. Laboratorul trebuia înzestrat şi pus la punct. Nu  stoc pentru aprovizionarea pe 2-3 luni. Ar trebui să
        se primea din Valea Jiului cota de cărbune programată.  se găsească o soluţie, în special pentru muncitorimea
        Efectivul  muncitorilor  era  „prea  umflat”,  iar  producţia  Reşiţei, care a primit mulţumiri din partea Comisiei
        era scăzută. La Turnătorie era lipsă de fontă sfărâmată.  Aliate de Control pentru munca depusă.” (23)
        La Furnal formele nu rezistau din cauza turnării nepotrivite   La şedinţa din 4 noiembrie, delegaţii Sindicatului
        şi a calităţii proaste a cuprului etc. Laminoarele aveau un  „cer ca dl. director Ioan şi dl. Teodorescu să vină imediat
        program de producţie pe luna septembrie de 8.000 tone,  la Reşiţa pentru a clarifica situaţia aprovizionării, care cu
        realizându-se însă numai 5.500 tone. (20)             toate intervenţiile făcute la Bucureşti cât şi la Reşiţa a ră-
              Şedinţa  desfăşurată  la  2  octombrie  a  fost  con-  mas dezastruoasă şi în caz de nerespectarea lor, sindica-
        sacrată  problemei,  foarte  grea  în  epocă,  a  locuinţelor  tul nu răspunde de ceea ce s-ar putea întâmpla.” Doctorul
        muncitoreşti. Doctorul Arcan preciza cu acest prilej: „În  Marchescu nu putea răspunde decât în acest mod: „Se va
        Luptătorul Bănăţean au apărut 2 articole cu privire la prob-  transmite imediat această dorinţă la Bucureşti prin tele-
        lema locuinţelor, deşi s-a convenit când a fost conferinţa  fon şi teleimprimator.” (24)
        cu dl. col. Vasiliev, care a dat dispoziţii precise ca în pre-  Această atitudine intransigentă a liderilor sindicali
        sa din localitate sau la megafoane să nu se mai transmită  a devenit şi mai agresivă după desfăşurarea alegerilor de
        critici la adresa Direcţiunii sau a organelor ei, fără ştirea  la 19 noiembrie 1946. Falsificarea rezultatelor acestora,
        Comisiei Aliate de Control şi fără ca înainte să se ceară lă-  care  dădeau  câştig  de  cauză  în  mod  covârşitor  blocu-
        muririle necesare de la cei vizaţi. Criticile sunt chiar nece-  lui patronat de către partidul comunist, a fost de natură
        sare pentru a stimula activitatea, dar anumite idei lansate  a stimula pornirile cele mai extremiste. De exemplu, la
        cu tendinţă pot duce la acte de care nimeni nu mai poate  şedinţa din 6 decembrie, delegaţii sindicali „arată că nu
        răspunde.” (21)                                       sunt  mulţumiţi  de  felul  greoi  şi  întârziat  cum  se  re-


                                                                                                         Pag. 25
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32