Page 29 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

E nevoie, continua el, să facem tot ce ne stă în rectorul R. Miculescu şi directorul tehnic Serghienko
putinţă ca masele să înţeleagă poziţia pe care o ocupă au criticat, din nou, foarte dur, indisciplina, delăsarea
Reşiţa în economia ţării şi diferenţa de tratament ce s-a şi furturile produse în uzină. Miculescu a precizat că
creat muncitorimei reşiţene, mai avantajos ca celorlalţi „furturile au sporit, încât în unele sectoare nu vom mai
şi astfel, cu concursul voit al tuturora, să putem schimba putea lucra”. Ca urmare, el cerea ca „sancţiunile să fie
felul în care lucrul a fost prestat până acuma.” (34) mai aspre. Admonestările, mustrările şi altele asemenea
Această reorganizare fundamentală a structurii nu înseamnă nimic.” Trebuia introdus un control strict.
Direcţiunii Exploatărilor, după o schemă extrem de Şi adăuga: „Ocupaţi-vă de îmbunătăţirea condiţiunilor
stufoasă, era în mod evident determinată de modelul de lucru şi gospodăriţi în aşa fel ca U.D.R. să devină
întreprinderilor de stat sovietice. Ea nu putea în nici din nou viabil, ca în trecut.” (38) Serghienko a vorbit
un caz să rezolve problemele unei mari societăţi pri- şi el pe acelaşi ton: „Mă opresc asupra disciplinei înţe-
vate cum era U.D.R.-ul, probleme care erau generate, leasă altfel de cum se înţelege în uzină. Ea are un aspect
în primii ani postbelici, tocmai de ingerinţele sovieti- mult mai profund.” Apoi continua astfel: „Cazurile ne-
cilor. Existenţa unei asemenea societăţi devenise, din plăcute, întâmplate de curând, denotă o decădere morală
păcate, tot mai puţin posibilă în contextul general al a oamenilor, o decădere mai veche. Este un act neadmisi-
perioadei respective. bil ca şeful să se ascundă în pod cu subalternii şi, în loc
În continuare, la discuţia conducerii cu sindicatul să dea statului timpul de lucru, i-l fură.” Şi încheia: „La
a dorit să asiste şi colonelul Iudin. Au luat cuvântul Tra- cei cu moralul scăzut se iveşte delăsarea. Unii sunt laşi,
ian Cercega, preşedintele Sindicatului metalo-chimic din fricoşi şi se îngrozesc de lucru. Ne vom ocupa de ei ca
Reşiţa, şi Romulus Drăgoescu, delegatul Confederaţiei să-şi revină.” (39)
Generale a Muncii. Ambii au susţinut poziţia conducerii Aceste întâlniri, destul de constructive şi de efi-
Societăţii şi au aprobat reorganizările anunţate. Dră- ciente, dintre conducerea Societăţii U.D.R. şi cea a
goescu chiar a spus: „E drept că raţiile alimentare sunt sindicatului, au fost sistate curând după aceea, la 5 au-
reduse, dar reduse aşa cum sunt, s-au dat la timp. Alte gust 1947. În 1948, U.D.R.-ul a fost naţionalizat şi lu-
industrii nu au dat nici 50%. Direcţiunea U.D.R. s-a crurile au luat din acel moment o cu totul altă turnură.
interesat de soarta salariaţilor, iar Ministerul econo-
miei naţionale a dat preferinţă Reşiţei. Salariaţii vor Note
1 Arhiva Muzeului Banatului Montan Reşiţa, fond Dr. Antoniu
înţelege că la sacrificiile U.D.R. şi Ministerului econ- Marchescu, nr. inv. 10.407.
omiei naţionale trebuie să răspundă cu atât mai mult. 2 Ibidem, nr. inv. 10.408.
Nu e un secret că în sectorul atelierelor s-a înregistrat 3 Ibidem, nr. inv. 10.413.
o scădere a producţiei la 30% faţă de anul 1939. Acest 4 Ibidem.
5 Ibidem.
lucru trebuie să înceteze.” (35) Ca urmare, din 19 mai 6 Ibidem.
1947 s-a introdus Serviciul de coordonare („dispetcer”), 7 Ibidem, nr. inv. 10.414.
a cărui „instrucţiune provizorie” motiva apariţia sa ast- 8 Ibidem, nr. inv. 10.415.
9 Ibidem, nr. inv. 10.416.
fel: „În scopul ameliorării operaţiunilor de conducere 10 Ibidem.
în uzină a controlului activităţii compartimentelor de 11 Ibidem, nr. inv. 10.418.
bază, îmbunătăţirii alimentării secţiilor cu materialele 12 Ibidem, nr. inv. 10.420.
13 Ibidem, nr. inv. 10.421.
de fabricaţie, coordonarea lucrului secţiilor, îndeplini- 14 Ibidem, nr. inv. 10.422.
rea programelor la compartimentele de bază ale uzinei, 15 Ibidem, nr. inv. 10.423.
îmbunătăţirea transporturilor pe C.F. în uzină.” (36) 16 Ibidem.
17 Ibidem, nr. inv. 10.424.
Coordonatorul trebuia să se prezinte la locul de muncă 18 Ibidem, nr. inv. 10.427.
cu zece minute înaintea începerii lucrului şi să se in- 19 Ibidem.
formeze asupra situaţiei din documentele înregistrate la 20 Ibidem, nr. inv. 10.428.
21 Ibidem, nr. inv. 10.429.
serviciul de coordonare. Dacă programele de lucru nu 22 Ibidem, nr. inv. 10.431.
erau îndeplinite, coordonatorul trebuia să menţioneze 23 Ibidem, nr. inv. 10.432.
cauzele şi să indice concret vinovaţii. Tot el înregistra 24 Ibidem, nr. inv. 10.436.
25 Ibidem, nr. inv. 10.444.
accidentele de muncă. El raporta la predarea schimbu- 26 Ibidem, nr. inv. 10.446.
lui directorului Societăţii, directorului tehnic şi şefului 27 Ibidem, nr. inv. 10.451.
departamentului de producţie. „Toate dispoziţiunile co- 28 Ibidem.
29 Ibidem, nr. inv. 10.457.
ordonatorului se execută fără discuţie, de către toţi con- 30 Ibidem, nr. inv. 10.458.
ducătorii tehnici cari primesc acele dispoziţiuni”, era 31 Ibidem, nr. inv. 10.467.
prevăzut mai departe. Acest coordonator putea chema 32 Ibidem, nr. inv. 10.484.
33 Ibidem, nr. inv. 10.486.
la nevoie în uzină „pe orice conducător technic la orice 34 Ibidem.
oră din zi.” (37) 35 Ibidem, nr. inv. 10.487.
La 16 iunie a avut loc o nouă şedinţă cu întrea- 36 Ibidem, nr. inv. 10.473.
37 Ibidem.
ga conducere a U.D.R.-ului, al cărei rezumat s-a păstrat 38 Ibidem, nr. inv. 10.482.
în manuscris cu cerneală. Cu această ocazie, primdi- 39 Ibidem.

Pag. 27