Page 24 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

Dr. Mircea Rusnac stimulate în mod firesc de prezenţa trupelor sovietice în
(Reșița) România şi de ascensiunea politică a partidului comu-
nist. Reşiţa nu cunoştea un asemenea gen de tensiuni, de
cele mai multe ori artificiale.
Mărturii documentare privind La şedinţa din 23 mai 1946, directorul Vellan arăta
situaţia de la Uzinele de Fier şi că „la Turnătorie muncitorii au întrerupt 15 min. lucrul
pentru neprimirea hainelor de lucru. De fapt, continua el,
Domeniile Reşiţa în 1946-1947 problema e rezolvată şi distribuirea e în curs, deci gestul
e inexplicabil.” (1) La şedinţa din 6 iunie, delegaţii sosiţi
de la Doman şi Văliug au solicitat electrificarea comune-
lor respective. (2) Lucrul acesta era, desigur, foarte greu
În patrimoniul muzeului reşiţean se află bogatul de realizat în acel moment, el soluţionându-se în mod fa-
fond de documente Dr. Antoniu Marchescu, provenind de vorabil abia mult mai târziu.
la fostul jurist al Comunităţii de avere din Caransebeş şi Deosebit de interesantă este consfătuirea din 24
apoi al Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa. În cadrul iulie 1946, la care au participat reprezentanţii Comisiei
acestui fond, o importanţă deosebită o are un set de 75 de Aliate de Control (căpitanul Grinenko, colonelul Iudin şi
documente, inedite până acum, ilustrând cu multă exacti- inginerul Sapunov), cei ai autorităţilor româneşti (prefec-
tate situaţia generală a Societăţii în perioada anilor 1946- tul judeţului Caraş, Ionescu, şeful biroului economic al
1947, ani extrem de zbuciumaţi în istoria ţării şi a indus- judeţului, Balaciu, inspectorul Dădârlat şi colonelul Ra-
triei reşiţene. Este vorba de primii ani de după încheierea dian, delegatul Administraţiei Livrărilor), ai conducerii
celui de-al Doilea Război Mondial, când România se afla Societăţii U.D.R. (directorul general inginer Popp, direc-
sub ocupaţia trupelor sovietice şi, pe plan intern, se făceau torul de exploatare inginer Vellan, procuriştii Stănescu
primii paşi către instaurarea regimului comunist. Sunt şi Curbet, subdirectorii Rociu şi Arcan) şi ai sindicatului
ultimii ani dinaintea naţionalizării economiei româneşti, (Puvak şi Măruia). Deschizând şedinţa, directorul Vel-
când o societate privată de mare prestigiu cum era U.D.R.- lan a precizat că ea se ţinea „la cererea Dlui Col. Iudin,
ul lupta din greu să îşi menţină statutul anterior. Aspecte în vederea examinării frecvenţei angajaţilor la lucru” şi
dramatice din evoluţia din acea perioadă a Societăţii au îl invită pe acesta să îşi prezinte poziţia. (3) Căpitanul
fost surprinse şi în documentele analizate. Grinenko, în calitate de delegat al Comisiei Aliate de
În fiecare săptămână, de regulă în ziua de joi, la Control Timişoara, care conducea şi şedinţa, s-a interesat
sediul Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reşiţa aveau loc dacă muncitorii reşiţeni aveau „o convenţie fixă pentru
şedinţe la care participau reprezentanţii conducerii Soci- un anumit timp”. Vellan a răspuns că ei erau angajaţi pe
etăţii şi liderii puternicului sindicat muncitoresc. De cele timp de un an conform contractului colectiv. Căpitanul
mai multe ori, din partea conducerii erau prezenţi direc- Grinenko „roagă să se arate cauzele cari împiedică înde-
torul Vellan (până la agresiunea pe care a suferit-o din plinirea programului.” Replicând, Vellan a spus că „era
partea unor muncitori turbulenţi la 10 septembrie 1946, vorba să discutăm de frecvenţă şi nu de program.” Gri-
eveniment deosebit de grav, care a determinat retragerea nenko a precizat însă că „frecvenţa este cauza care influ-
sa de la conducerea Societăţii), subdirectorul Rociu, in- enţează programul.”
spectorul Bontoş, doctorul Arcan şi juristul Marchescu, Între argumentele prezentate de Vellan găsim:
dar, în funcţie de împrejurări, lor li se alăturau chiar şi di- „Muncitorii noştri atât în minele de cărbuni cât şi cei din
rectorul general Popp sau inginerul Popovici. Din partea uzine şi ateliere se pot împărţi în două categorii: avem
muncitorilor, cei mai consecvenţi erau Fărcăşescu, Pu- muncitori vechi de înaltă specializare, care n-au altă ocu-
vak, Drăgoescu, Cercega, Măruia, Şofeia, Jianu, Lupşa, paţie decât munca în uzină, şi avem muncitori de spe-
Oprean, Matischak, Bica, Micu şi Musteţiu. Problemele cializare aproximativă sau nespecializaţi deloc, cari au
cele mai des dezbătute în acei dificili primi ani postbelici alte interese în afară de cele din uzină. Interesele în afara
se refereau la hainele de lucru, la cantina muncitorească, uzinei sunt de ordin agricol, adică o bună parte sunt pro-
la orele suplimentare, la locuinţele muncitoreşti din Lun- prietari de pământ şi în timpul muncii agricole preferă să
ca Pomostului sau din Dealul Crucii, la problema făinei, se ducă să-şi lucreze pământul.” El a mai acuzat totodată
a lemnelor de foc etc. lipsa de materii prime, cărbuni, păcură. Grinenko arăta că
Pe lângă chestiunile de rutină, uneori erau dez- în 22 iulie un număr de 2.116 muncitori se aflau în conce-
bătute şi probleme mai delicate, ivite în împrejurări diu legal. Directorul Popp a răspuns că fiecare muncitor
specifice. Întotdeauna, însă, ele erau abordate cu su- are dreptul la concediu de odihnă, care de regulă se lua
ficientă bunăvoinţă din partea ambelor tabere, astfel vara. Pe lângă aceştia, mai erau şi 873 de bolnavi şi 397
încât soluţionarea lor era mai de fiecare dată rezonabilă. de nemotivaţi. (4)
Climatul discuţiilor de la U.D.R. era departe de ceea Colonelul Iudin arăta că producţia la profile lami-
ce se petrecea în acelaşi timp în ţară, unde problema nate şi tablă era îndeplinită doar în proporţie de 50%, iar în
„luptei de clasă” şi cea a revendicărilor „muncitoreşti” unele sectoare va fi probabil şi mai mică din cauza lipsei
mai mult sau mai puţin justificate erau la ordinea zilei, profilelor şi a tablei. El acuza de asemenea faptul că erau

Pag. 22