Page 35 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

Cenadul Unguresc – excurs istoric 2 de cenăzeni, şi alcătuiesc o localitate separată, Apátfalva.
Pe cele două maluri ale Mureşului, nu departe de În 1793, întregul sat, alcătuit în majoritate din români şi
locul în care râul se varsă în Tisa, au existat odinioară mai din sârbii care nu au plecat, îşi mută vatra spre nord, pe
multe localităţi cu numele Cenad. Nu numai structurile un loc mai înalt, pentru a se feri din calea apelor albiei
demografice ale zonei au variat în timp, ci şi toponimele. mereu schimbătoare a Mureşului. Aici rămâne până în ziua
Cenadul Unguresc, Magyarcsanad, se află la 8 km de de azi. Primele date despre viaţa spirituală a cenăzenilor
Nădlac, punctul de frontieră al României cu Ungaria. ortodocşi, români şi sârbi, sunt din 1767, an în care sunt
Localitatea e situată pe malul drept, malul unguresc al consemnaţi în localitate doi preoţi ortodocşi : Adam
3
Mureşului, pe porţiunea în care acesta este graniţă între Hidişan, preot român şi Ioan Lăcătuş. preot sârb. În 1774 e
cele două ţări, în timp menţionată existenţa unei biserici ortodoxe comune pentru
ce pe malul românesc sârbi şi români, în vechea vatră a satului, biserică despre
al râului se află tot o care se specifică faptul că e foarte veche, cu pereţii din
localitate cu numele pământ. În aceste biserici mixte, serviciul divin urma un
Cenad. În memoria protocol tradiţional, menţinut până la despărţirea totală a
românilor din Cenadul celor două comunităţi: într-o duminică slujba era condusă
Unguresc persistă de preotul român, în cealaltă servea cel sârb. Ecteniile se
faptul că românii de rosteau de fiecare dată în ambele limbi, răspunsurile erau
aici se trag din Cenadul date alternativ de cântareţii români şi sârbi, aflaţi în strane
de dincolo de Mureş, separate.
pe care l-au părăsit După ce localitatea se mută mai sus din zona
fiind situat în zonă inundabilă a Mureşului, ortodocşii îşi construiesc o nouă
inundabilă. Acest lucru biserică, în 1808. În jurul anului 1840 românii ajung în
se întâmpla, desigur, pe majoritate netă faţă de sârbi şi ridică pretenţii în ceea ce
când râul Mureş era doar priveşte biserica şi şcoala confesională, încep discuţii şi
o graniţă geografică, certuri care durează mai mulţi ani. Buna tradiţie a slujbelor
nu şi una statală, şi comune şi bilingve se întrerupe. Credincioşii se separă
astfel se explică şi strict în interiorul bisericii, se taie chiar încă o uşă prin
denumirea de Cenadul care intrau şi ieşeau numai credincioşii sârbi (locul ei, deşi
Mic, pe care satul din a fost rezidită, se vede şi azi). Cum încă din 1776 în oraşul
Ungaria a purtat-o până apropiat Cenadului Unguresc, Macău, se înfiinţase o
în 1810. Calificativul de Unguresc, cu care Cenadul Mic parohie greco-catolică, la care fuseseră trecuţi şi ortodocşii
este denumit oficial de la începutul secolului al 19-lea, nu din acest oraş, ca urmare a certurilor dintre credincioşi, o
se referă la compoziţia etnică a localităţii, ci la faptul că parte importantă a românilor ortodocşi din Cenad au trecut
localitatea grănicerească ce ţinea direct de curtea de la Viena la greco-catolicism, în frunte cu preotul Steva Drăgan.
este cedată administraţiei maghiare. Zona Cenadurilor de E vorba de 75 de familii, 390 de persoane. Însă după
pe ambele maluri ale Mureşului a fost eliberată de sub izbucnirea revoluţiei maghiare, în 4 aprilie 1848, preotul
ocupaţie turcească în 1686. Din 1698, Consiliul aulic greco-catolic a fost alungat din localitate şi cenăzenii s-au
de război de la Viena a colonizat pe malurile Mureşului reîntors la ortodoxie.
familii ale sârbilor refugiaţi din calea turcilor pe teritoriul În urma reînfiinţării Mitropoliei Ardealului (1864)
Ungariei, sub conducerea patriarhului Arsenie Cernoievici. şi a desprinderii Bisericii Ortodoxe Române de sub
Sârbii din Cenad au îndeplinit serviciu grăniceresc şi s-au tutela Mitropoliei din Karlowitz, disensiunile religioase
bucurat de o serie de drepturi (ca proprietăţi de pământ din cadrul comunităţilor româno-sârbe se aplanează.
şi scutire de impozite), până în 1750, când împărăteasa Comunitatea românească din Cenad, din 1866 până în
Maria Tereza desfiinţează sectoarele grănicereşti. Speriaţi 1878, îi despăgubeşte cu o sumă de bani pe sârbi, iar
de iobăgie, în mare parte sârbii părăsesc Cenadul Mic şi aceştia şi-au ridicat o nouă biserică, în timp ce biserica
emigrează în Rusia. După exodul masiv al sârbilor, au fost veche le-a rămas, până azi, românilor.
colonizaţi în Cenadul Mic români şi maghiari. În 1756, Pe parcursul secolului al 19-lea, ostilitatea dintre
românii alcătuiesc majoritatea locuitorilor din Cenadul români şi sârbi, propagată în primul rând prin preoţi,
Unguresc. În 1757, în Cenadul Mic sunt menţionaţi ca s-a făcut simţită la nivelul vieţii sociale a localităţii,
proprietari de pământ 35 de români. În 1762, structura reflectându-se în scăderea numărului căsătoriilor mixte,
etnică a satului se schimbă: familiile maghiare se separă mai ales în cazul femeilor, care – prin tradiţie – adoptă
religia soţului, obligatorie apoi şi pentru botezul copiilor
2 Datele istorice despre localitatea Cenadul Unguresc sunt preluate din familie .
4
din lucrarea profesorului universitar Marjanucz László, de la Universitatea din
Szeged, istoric cu origini româneşti în această localitate: Marjanucz László 3 Mai multe date despre istoria comunităţii ortodoxe române din
– Magyarcanad, volum apărut în colecţia Száz Magyar Falu Könyvesháza, Cenadul Unguresc în capitolul dedicat acestei localităţi în volumul vicarului
Budapesta, 2000; în formă electronică a apărut în 2007: Teodor Misarăş, Din istoria comunităţilor Bisericeşti Ortodoxe din R. Ungaria,
http://www.sulinet.hu/oroksegtar/data/telepulesek_ertekei/100_falu/ Tankönyvkiadó, Budapest, 1990.
Magyarcsanad/index.htm 4 Datele despre convieţuirea româno-sârbă sunt preluate din volumul

Pag. 33