Page 37 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

or fost prunci: Văsălie, Maxa, Duşan, Sida, Vidoasava… creionul. Povestirea despre motivul sinuciderii unicului
Atunce o fost unu, Mircea, a lu Lenta i-or spus. Atuncea, fiu al preotului Dan este repetată cu minuţiozitate de
Ghiorghe Dehelean, Butucu, no, la-iesta am fost eu slugă. pustinişeni, ca o lecţie bine învăţată. Preotul dorea ca
Atuncea o fost bace Todea lu Lisu. Sfetuzar Suci, Cap-dă- fiul său să devină popă, preoteasa îl vedea farmacist (în
viţăl i-or zâs, c-o avut, aşa, on cap mare. O fost acee-a lu cutia preotesei este şi o înştiinţare de reuşită la examenul
Tăiţăl, ş-acolo or fost vreo şasă-şapte prunci. Atunce, Iuăn la facultatea de farmacie din Bucureşti), Puiu însă dorea
a lu Tepşi… Ş-atuncea o fost Trăian Suci, Vegheţ i-or spus, să se facă dansator. Pustinişenii îi motivează astfel
ş-acolo or fost doi prunci… sinuciderea: în 1949, din cauza condiţiilor politice,
Cenăzenii care şi-au părăsit localitatea natală cu Puiuţu şi un prieten al său se hotărăsc să fugă din ţară
căruţe şi camioane au trecut podul care unea odinioară cu avionul, de la Sibiu. Întocmai cum, cu un deceniu
malurile Mureşului. La Pustiniş, sat aflat iniţial pe valea şi jumătate în urmă, tatăl, bunicul și unchiul tânărului
Begăi, transbordat cu anii pe un teren mai înalt din calea Aurel Dan părăsiseră Cenadul fără să se uite în urmă.
apelor, îi aştepta preotul Aurel Dan. Născut în 1900 la La câteva minute după decolare, piloţii au primit de la
Cenad, Aurel Dan a absolvit teologia la Arad, şi-a adus turnul de control înştiinţarea că se pregăteşte o furtună,
preoteasă de la Pecica şi s-a instalat ca tânăr preot în şi au întors avionul. Tinerii, crezând că au fost depistaţi,
noua biserică, terminată în 1925, la Pustiniş, în judeţul au înghiţit otrava dinainte pregătită pentru caz de
Timiș, la 47 de km de Timişoara. El este, se pare, cel urgenţă. Băiatul de 21 de ani a murit pe patul spitalului
care şi-a îndemnat consătenii să treacă hotarul şi să din Sibiu, în braţele mamei sale îndurerate. Scrisoarea
întemeieze o nouă comunitate. Preotul Dan i-a înştiinţat de adio a lui Puiuţu nu e însă pledoaria unui luptător
probabil pe cenăzeni că surorile Jenovay vând pământul politic, ci mai degrabă a unui artist. Este o scrisoare în
Pustinişului, moştenit de la tatăl lor, tot el va fi tratat care îşi cere iertare pentru o vină misterioasă şi în care
cu arendaşul Demko Geza, fost notar în Macău, şi cu le dă părinţilor libertatea să inventeze despre moartea
sotia sa, Demcoane, cum o stiu şi azi pustinişenii. Şi tot lui nesăbuită orice poveste care să le salveze onoarea.
preotul Dan a dus în căptuşeala pălăriei banii ungureşti Preotul Dan a creat o legendă demnă de un urmaş al său,
trecuţi peste vamă într-o scobitură făcută în piciorul om preocupat în primul rând de comunitate, de politică,
mesei pentru a-i schimba, la Timişoara, pe bani buni de dreptate şi de prestigiu social şi etic. Mie personal
de cumpărat pământ. Cenăzenii şi-au făcut întâi sălaşe, mi-a fost prezentată numai această poveste romanţată.
odăi, lângă pământurile cumpărate. Apoi au cumpărat Însă bărbaţii, după câteva pahare, au mărturisit băieţilor
case în sat, mai târziu le-au construit ei înşişi. Nu le-a de la televizune o altă versiune: tânărul dansator era
fost uşor ugurenilor, cum erau numiţi de băştinaşi, să se persecutat de propria-i familie pentru orientarea sa
acomodeze cu noul mediu. Percepuţi ca oameni harnici sexuală şi s-a sinucis împreună cu prietenul său. Mult
şi inventivi, erau văzuţi însă şi ca zgârciţi, în cumpătarea mai credibilă, varianta aceasta, care nu s-a construit
lor zilnică, având un singur gând: să cumpere mai mult ca o naraţiune, ci se rezumă la câteva propoziţii, e
pământ. Însă când Pustinişul a devenit al lor, când propagată în general de urmaşii mai tineri ai cenăzenilor
s-a născut prima generaţie de copii, a venit flagelul sau de pustinişenii băştinaşi. Bătrânii ungureni tac în ce
comunismului. În noaptea de Rusalii, 18 iunie 1951, priveşte onoarea preotului Dan.
cele mai înstărite familii din Pustiniş, familiile de Din cei 15 capi de familie veniţi din Cenadul
chiaburi, au fost deportate în Bărăgan, unde au rămas Unguresc, 8 îşi dorm somnul de veci în cele două
până în 1956. Din cele 15 familii venite din Cenadul cimitire din Pustiniş. Ceilalţi s-au răsfirat prin
Unguresc, 5 au fost declarate chiaburi şi deportate. întreaga lume.
Nici preotul Dan nu a avut un destin mai bun: a fost Din descinderea noastră la Pustiniş s-a născut
condamnat pentru uneltire împotriva sistemului şi a fost un film documentar şi horărârea ca, în acest 2008, de
închis şapte ani în închisorile comuniste de la la Gherla Rusalii, la hramul bisericii din Cenadul Mic, urmaşii
şi Aiud. cenăzenilor din Pustiniş să vină pentru a petrece o zi în
În mod tragic, singurul fiu al preotului, Puiuţu, satul strămoşilor lor. Aşa s-a şi întâmplat. Pentru câţiva
cum era alintat, s-a sinucis în 1949, la 21 de ani. ani, legăturile românilor din Cenadul Unguresc cu
Naraţiunile pe care se construieşte identitatea urmaşilor neamurile din Pustiniş au fost reluate. Satul din Ungaria
familiilor plecate din Cenad îl au în centru în primul e însă gol, iar tinerii, cei care mai sunt, abia dacă înţeleg
rând pe eroul descălecător, preotul Dan. Soţia sa a trăit româneşte. Cum zicea şi bace Atea Hidişan:
până la mijlocul anilor 1990, fiind în îngrijirea familiei „Ş-atuncea, gândeşte uomu: măi, câţi rămâni
unui nepot de frate al preotului. În casa familiei Dan or fost în sat, acole, la noi! Numa rămâni or fost, unu
din Pustiniş sunt păstrate cu smerenie lucrurile dragi ş-altu. Da acuma… Fluieri dâpă ei!...”
preotesei, o cutie cu fotografii de familie, articole de ziar La recensământul din 2011, Cenadul Unguresc
din anii 1940, despre fiul său, Puiuţu, talentat dansator, număra 1492 de locuitori. Dintre aceştia, doar 12 la sută
care la balul de absolvire al liceului Loga, din Timişoara, se mai declară români .
5
a prezentat un frumos program coregrafic, scrisoarea
5 Datele oficiale ale recensământului populaţiei din Ungaria, din 2011:
de adio a lui Puiuţu, patru pagini scrise în grabă, cu http://www.terezvaros.hu/testuleti/nepsz2011-3/pdf/nepsz2011_03_06.pdf

Pag. 35