Page 46 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

1852, formată din patru planşe, nr. opis 11; „Ioachim Miloia”, pe chestionare trimise localităţilor
2. Hartă „Cenadul Sârbesc” din a doua jumătate bănăţene, însă spre deosebire de cel anterior, chestionarul
a secolului al XIX-lea, o singură planşă, nr. opis 1401; lui Ilieşiu se axează în genere pe aspecte legate de Primul
3. Hartă „Cenadul Mare” din prima jumătate a Război Mondial şi Marea Unire. Întregul fond documentar
secolului XX, o singură planşă, nr. opis 1390; a fost achiziţionat de către muzeu de la doamna Elisabeta
4. Hartă „Cenad - terenuri”, după anul 1945, o Ilieşiu în luna aprilie 1966, în schimbul sumei de 17.500
singură planşă, nr. opis 1271; de lei. Astăzi, fondul „Nicolae Ilieşiu” se păstrează în
5. Harta localităţii Cenad din anul 1969, o singură original (manuscris) la Muzeul Banatului, după cum
planşă, nr. opis 1194; urmează: A. Partea generală a istoriei Banatului, carte,
6. Harta localităţii Cenad din anul 1974, două capitolele I-VII, filele 1-775, nr. inv. Istorie 6880 ; B.
16
planşe, nr. opis 1010; I. Caiete – Fostul judeţ Caraş, caietele I-III, filele 1-467,
7. Hartă „Cenad - zona arheologică” din anul nr. inv. Istorie 6881 ; B.II. Caiete – Fostul judeţ Timiş-
17
1976, o singură planşă, nr. opis 1100; Torontal, caietele I-IV, filele 1-713, nr. inv. Istorie 6882 ;
18
8. Hartă „Cenad-zona arheologică” din anul 1976, B. III. Dosare – Fostul judeţ Severin, 5 pachete, nr. inv.
o singură planşă, nr. opis 1156; Istorie 6883 ; Manuscrise legate de istoria Banatului, în
19
9. Hartă „Castrum Morisena, Urbs Morisena” din 14 dosare, nr. inv. Istorie 6884 . Informaţiile referitoare
20
anul 1976, patru planşe, nr. opis 1086. la judeţele Caraş şi Timiş-Torontal au fost prelucrate de
În cadrul subcolecţiei de documente, trebuie Ilieşiu, ele fiind cuprinse în caiete cu file dactilografiate.
amintite cele două fonduri documentare întocmite în În ceea ce priveşte judeţul Severin, în colecţia muzeului
perioada interbelică, foarte importante pentru bibliografia se păstrează materialul brut, chestionarele propriu-zise
generală referitoare la comunele bănăţene. Primul fond, completate de oficialităţile localităţilor în cauză.
realizat în anul 1928 la iniţiativa lui Ioachim Miloia – Referitor la actuala localitate Cenad, fondul
director al Muzeului Bănăţean la acea dată, cuprinde „Ilieşiu” cuprinde 12 file incluse în documentaţia
răspunsurile comunelor bănăţene la Chestionarul istorico- referitoare la fostul judeţ Timiş-Torontal: localitatea
arheologic al muzeului (în total 823 de documente în Cenad, B. II. Caiete – Fostul judeţ Timiş-Torontal,
manuscris). Chestionarul întocmit de Miloia şi distribuit caietul I, filele 124-135, nr. inv. Istorie 6882. Informaţiile
comunelor bănăţene cuprinde 43 de întrebări, grupate prezentate de Ilieşiu vizavi de localitatea Cenad sunt
în opt domenii de interes (comună, biserică, şcoală, redate integral în anexa de la finalul articolului.
asociaţii culturale, antichităţi, etnografie, fotografii şi În încheiere, dorim să precizăm faptul că
picturi vechi). Fondul provine din vechea colecţie a materialul de faţă a fost redactat în ideea prezentării
muzeului, fiind înregistrat în inventarul Secţiei de Istorie unui inventar al obiectelor referitoare la localitatea
în cursul anului 1989 . Referitor la localităţile care Cenad păstrate în colecţiile Secţiei de Istorie din cadrul
14
alcătuiesc în prezent comuna Cenad, fondul „Ioachim Muzeului Banatului, nicidecum nu s-a mers pe o analiză
Miloia” cuprinde două documente, după cum urmează: şi cercetare detaliată a bunurilor prezentate în articol.
localitatea Cenadul Mare, jud. Timiş-Torontal, nr. inv.
Istorie 21823/165, nr. arhivă 614 şi localitatea Cenadul * Muzeul Banatului Timişoara, Piaţa Huniade nr. 1, 300 002;
Vechiu, jud. Timiş-Torontal, nr. inv. Istorie 21823/167, e-mail: markovzoran@yahoo.com
nr. arhivă 615. Ambele documente menţionate mai sus ** Lucrare prezentată la Ziua Asociației Culturale Concordia
păstrează la finalul textului ştampila primăriei aferente, Cenad, 2014.
data şi semnătura celui care a completat chestionarul. 1 Printre bunurile culturale deosebit de importante aflate
Documentul referitor la Cenadul Mare este datat în în colecţiile Secţiei de Istorie a MBT amintim: vechiul registru al
2 mai 1928 şi semnat de primarul comunei, iar cel locuitorilor Timişoarei „Catastrum Civium” (primul volum al lucrării,
referitor la Cenadul Vechiu este datat în 12 mai 1928, care cuprinde perioada de timp 1717-1832); Diploma imperială de
fiind semnat de notar. La cel de-al doilea chestionar, ridicare a Timişoarei la rangul de Oraş Cezaro-Crăiesc (acordată
în anul 1781 de către împăratul austriac Iosif al II-lea); diplome de
cel din Cenadul Vechiu, este ataşat un act înregistrat la confirmare a statutelor breslelor timişorene (din prima jumătate a
Direcţia Cadastrului şi a lucrărilor tehnice / Inspectoratul sec. al XIX-lea); spade medievale din sec. X-XIV; sabia generalului
General pentru Transilvania / Inspectoratul Geodesic Nr. austriac Johann von Hiller, comandant austriac care a luptat
7 Timişoara, în data de 7 iunie 1927. În actul adiţional împotriva lui Napoleon I; peruca şi fesul generalului Bem József,
se precizează următoarele: „Urmare ord. Preturei Nr. comandantul armatelor revoluţionare maghiare în anii Revoluţiei de
1124/1927, am onoarea a vă comunica că pe cuprinsul la 1848-1849 din Transilvania; Copacul de fier al Timişoarei, simbol
hotarului comunei noastre nu se găseşte nici un obiect al oraşului începând din anul 1828; emblema hanului timişorean
istoric, fapt raportat de noi şi Preturei cu Nr. 288/1927”. „La Trompetistul”; scrisori ale poetului George Coşbuc; steagul de
Actul a fost înregistrat la primăria din Cenadul Vechiu la Darniţa al primului batalion de voluntari ardeleni, bănăţeni şi
cu numărul 762 în data de 3 iunie 1927, fiind semnat de bucovineni, care s-au înrolat în armata română în vara anului 1917;
notarul comunei (Fig. 2.). picturi ale cunoscutului artist bănăţean Stefan Jäger; lada de lemn în
care au fost aduse în ţară documentele Conferinţei de Pace de la Paris
Cel de-al doilea fond, realizat în anul 1934 de privitoare la România; fondurile documentare „Ioachim Miloia”
Nicolae Ilieşiu , se bazează, ca şi precedentul fond
15

Pag. 44