Page 43 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

torici, sociologi ş. c. l.) sunt scriitorii timpului consumat în Europei Centrale, după cum nimic nu s-a întâmplat fără a
aporiile textului vieţii reale, autoproiectând stări de graţie se impune în tot şi în toate spiritul locului. În Banatul Mon-
mai degrabă decât asumându-şi auspiciile noilor reverii. tan şi, deci în Oraviţa, evoluţia şi involuţia, schimbările, ţin
Omul Mitteleuropei e acum reîntrupat, dar lumea e poves- de poziţia privilegiată a zonei în politicile economic-sociale
tea despre acel text. Transferul de mituri ale textului între ale Vienei. Orice încercare de nuanţare a problemei duce la
literaturile Europei şi cea americană, despre care s-a mai aceiaşi concluzie, teritoriul de margine (ori de la marginea
vorbit, conferă statutul prezenteificării unui curent destul Centrului Europei) se racordează combustiilor centrului, iar

de blamat chiar în perioada urmând celor dintâi simpto- consacrarea unei dezvoltări proprii vine din efectele impac-
me ale sale. Concrescenţă atribuită traseului convulsiv de tului şi legăturii cu istoria Mitteleuropei.
la romantitate la modernitate, postmodernul mitteleuro- Împăratul Carol VI visa o „Kleine Wien” tocmai în
pean edifică un peisaj al textului dezinhibat. Descompu- Oraviţa de astăzi. Un tertium comparationis include autoh-
nerea e substituită combustiei radiante, cum ar spune N. tonismul ca instituţie mentală articulată pe modelul euro-
Frye, câştigător al competiţiei „realelor” va rămâne, însă, pean de continuitate a interdependenţelor. Baza social-eco-

textul-act, textul-conştiinţă. Însăşi istoria. Dacă în gândi- nomică aduce argumentele dintr-o societate pro-modernă
re şi limbaj lumea nu este adevărată, iar în deconstrucţie, stipulând, paradoxal, nu izolarea premiselor, ci impulsio-
aici, în Europa Centrală, filosofemele sunt tropi. Ţinuta narea elitelor în efortul defalcat pe domenii de preocupări.

teribilistă din Viena anului 1900 are darul să disloce Dar capacităţile sunt demonstrabile cu fiecare categorie so-
obsesiile mobilate cu imagistici purulente, azi simulat- cială şi nu doar fiindcă eficacitatea influenţelor întâmpină
hiperbolizante. Aşadar, maturitatea mitteleuropeanului rezistenţa mentalului local. Legile sunt traduse, instituţiile
postmodern se află în provocare. dobândesc funcţionari capabili ai tuturor etniilor, forme co-
În spaţiul culturii şi civilizaţiei noastre, conlocuirile tidianului încalcă adesea modelul unei birocraţi, întemeind
dintre autohtonii români şi alogeni au creat/recreat modelul competiţia între un interes local imediat şi caracterul accen-
de Mitteleuropa prin contagiune mentală, o conştiinţă tuat inovativ al reformelor Vienei care trebuie să consolideze
solidară a provincialului, conturată mai târziu şi mult în conştiinţa publică ideea încrederi în stabilitatea propriului
teoretizată. Locurile şi peisajul seamănă cu Tirolul, Stiria. model, cel imperial, cum şi istoria Banatului militarizat şi a
Aspecte remarcate şi de generalul prusac A. Jochums într-o provinciei civile are două trasee. Iniţiativele administraţiilor
carte apărută la 1854. O nouă ideologie economică se con- locale sunt admise tacit, concesiile centrului devin norme
turează în plină desfăşurare şi aplicare a programelor Casei în sine, încurajându-se competenţele provinciale deopotrivă
de Austria în zonă. Însă, pentru veacul XVIII, reformismul cu veritabile „strategii regionale” menite să asigure la alți
terezian şi iosefin au fost doar supapa, nu şi calea adevărate- parametri integrarea. Ordinea de stat şi recurența autorităţii
lor eliberări. Şi asta, deoarece, aşa cum se ştie, în provincie centrale în plan local-ordinea publică – asigură o participare
condiţionările relansării economice vin din potenţialul de conştientă la viaţa publică în provincia imperială. Legăturile
resurse minerale, din bogăţiile subsolului cărăşan. sunt atât de evidente încât slăbiciunile sistemului se resimt
Cândva, nu demult, Delumeau a întrebat (şi a răspuns acut şi aici, decadenţa structurilor autoritare se răsfrânge şi
în cinci cărţi) dacă istoria rurală e o istorie imobilă. El îşi lua în cotidianul provincial. Atunci mentalitatea locală găseş-
exemple din spaţiul Europei Centrale. Civilizaţia materială te (regăseşte puncte de sprijin, se retrage provizoriu în
rurală este însă una disjunctivă, mobilitatea satului în istoria modelul oricum improvizat de organizările Centrului. Cu
Mitteleuropei o dă această diversitate de activităţi legate de un orizont mental diferit de al Principatelor, Banatul este
pământ, meserii tradiţionale, artă artizanală. Tocmai succe- beneficiarul unei relative stabilităţi administrative, după

sele acestor sectoare din mediile rurale, constanţa, perma- 1718. Statutul de provincie privilegiată în organizările
nentizarea lor, au conservat în mentalul colectiv ideea dife- politicii imperiale a creat, fără îndoială, şansele puseului
renţei specifice faţă cu teritoriile de afirmare şi influenţă ale economic, iar efectele acestei evoluţii în viaţa habitatului
urbanului. Imobilismul e o constatare nu o realitate perma- şi a locuitorilor s-au prelungit până astăzi. Fiindcă, bine

nentă, inclusiv în Europa de Centru. Tot ce se va întâmpla în spunea odinioară F. Braudel, „viaţa materială înseamnă
aceste ţinuturi se regăseşte în programul diplomaţiei lui Fer- oameni şi lucruri, lucruri şi oameni“. O nouă ideologie
dinand I de asigurarea Dunării de Jos împotriva expansiunii economică se conturează în plină desfăşurare şi aplicare
otomane. Pe de altă, pentru turci, cum spune Braudel, Dună- a programelor Casei de Austria în zonă.
rea a fost o frontieră importantă, dar în atâtea rânduri fragi- Participarea orăviţenilor la succesele Expoziţiei din
lă. Paşalâcul de Timişoara, constituit în teritoriul ocupat pe 1873, de la Viena, a „internaţionalizat” modelul cărăşan de
criterii militare ca proprietate a sultanului, apare menţionat multiculturalitate, a făcut cunoscut în Europa şi în lume un
în Turcici imperii status cu teritoriile în dependenţă din Mit- specific local de convieţuiri interetnice şi de succese materi-
teleuropa: „Temesvar beglerbeg, resident ibidem. Subjecti al-economice comune. Economie, tradiţie, mentalităţi, totul
sunt eius administration sangiacatus hi(c) 1. Temesvar. 2. demonstrează ecuaţia acestei traversări (desigur, după 1718
Mudava. 3. Vilaosvvar. 4. Tschianad. 5. Vutschitini. 6. Giu- şi pe noi suporturi mentale) de la provincie la continent, de
la. 7. Vidin. 8. Lipa.” Astfel, în ce ne priveşte pe noi, nimic la condiţia provincialului la orgoliul asumării conştiinţei de
nu s-a întâmplat fără efectele acelei legături cu Viena mari- mitteleuropean. Seria unor facilităţi în economia zonei se
lor instituţii de decizie imperială, centrul Mitteleuropei, al multiplică o dată cu ratificarea Convenţiei Comerciale şi

Pag. 41