Page 44 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

de Navigaţie dintre Austro-Ungaria şi România, din 1875. Zoran Markov*
În 1881 este emisă Legea pentru încurajarea industriilor, (Timișoara)
printr-un act redactat şi promulgat de Parlamentul maghiar.
Vreme în care, cum vom vedea chiar în acest capitol, Ora- Localitatea Cenad reflectată
viţa, orașul în care și astăzi poate fi admirat cel dintâi edi-
ficiu teatral din spațiul culturii române actuale, ridicat între în colecțiile Secției de istorie
1814-1816 și inaugurat în 1817, centrul economic al Bana-
tului imperial, are o diversitate, pe ramuri economice, de din cadrul Muzeului Banatului
instituţii ale „statului” ori private. În trecerea de la mica la Timișoara**
marea Europă, cum a spus cândva istoricul P. Teodor, un rol
important revine provinciilor româneşti în care mentalul co-
lectiv s-a dovedit un permanent edificator al ideilor unităţii
prin diversitate. Sunt şi multe mărturii străine care plasează Muzeul Banatului se numără printre cele mai
teritoriul în perimetrele Europei Centrale (Mitteleuropei). prestigioase instituţii culturale din Timişoara, în
Ţinutul apare într-o descripţie entuziastă la călătorul Heraut colecţiile sale regăsindu-se obiecte de mare importanţă
Berry, între 1441-1443, în relaţia de călătorie a veneţianu- istorică şi memorialistică, provenite din spaţiul bănăţean
lui Andrea Badoaro care traversa, în 1572, Bosnia, Serbia şi nu numai . În colecţiile sale se regăsesc numeroase
1
şi Banatul de Munte, revenind în Macedonia, în cartea lui artefacte descoperite în arealul localităţilor bănăţene, la
Henry Bloemt, A Voyage into the Levant (Londres, 1650), acest fond arheologic adăugându-se multe documente şi
cu realităţi din 1634 despre Europa Centrală. Aceeaşi vizi- obiecte tridimensionale intrate în patrimoniul instituţiei
une o are, la 1840, soţul Matildei Bonaparte, prinţul Anatol în urma unor donaţii sau achiziţii.
Demidov care, în Banat, vizita zonele Orşova, Clisura, Ani- Referitor la localitatea Cenad, în urma
na-Oraviţa şi ţinutul piemontan, spre Mehedinţi, Cerneţi. Iar cercetărilor întreprinse asupra patrimoniului Secţiei de
într-o publicaţie din 1914, elogiul provinciei atinge cote hi- Istorie din cadrul Muzeului Banatului, constatăm cu
perbolizante: „Banatul e, într-adevăr, cel mai binecuvântat o oarecare surprindere faptul că piesele provenite din
colţ din ţara ungurească (…) ţinut unde poporul român e în această locaţie, bogată în istorie de altfel, sunt relativ
majoritate”. Concluzia însumează la un loc geografia, isto- puţine comparativ cu alte aşezări bănăţene cu tradiţie
ria şi omul, punctând optimist: „Şi pământ bun şi rodnic, şi mult inferioară Cenadului. Explicaţia plauzibilă, cel
oameni de ispravă, cu inima de aur”. puţin pentru anii dinaintea Primului Război Mondial, ar
Peisajul, ori mai bine melancolia peisajului, devine fi aceea că organizarea administrativă a statului austro-
componentă esenţială într-un cult al tradiţiei şi aici şi în alte ungar prevedea ca Cenadul să fie arondat comitatului
părţi din Mitteleuropa. De aceea, pentru coloniştii aduşi aici Torontal, în timp ce Societatea (Muzeală) de Istorie şi
după programele oficiale coordonate de Curtea de la Viena, Arheologie – precursoarea instituţiei muzeale de astăzi –
stabilirea şi adaptarea la habitat n-au reprezentat o proble- îşi avea sediul la Timişoara, capitala comitatului Timiş.
mă. Locurile şi peisajul seamănă cu Tirolul, Stiria. Aspec- Torontalul îşi avea reşedinţa la Becicherecul Mare,
te remarcate şi de generalul prusac A. Jochums într-o carte oraş în care activitatea muzeală a debutat la începutul
apărută la 1854. O nouă ideologie economică se conturează secolului XX (muzeul din localitate a fost înfiinţat în
2
în plină desfăşurare şi aplicare a programelor Casei de Aus- anul 1906 , ca şi muzeu al comitatului Torontal). Pur
tria în zonă. Imobilismul e o constatare nu o realitate per- teoretic vorbind, există posibilitatea ca anumite obiecte
manentă, inclusiv în Europa Centrală fiindcă, spunea şi A. J. descoperite în anii antebelici pe raza localităţii Cenad
Toynbee, spiritul uman a avut dintotdeauna oroarea vidului. să fi fost redirecţionate spre nou-înfiinţatul muzeu din
Dar, spun economiştii interbelici, „natura a dat fiecărei ţări Becicherec. Aceasta este doar o presupunere la ora
anumite bogăţii”, iar satul Europei Centrale e un colector de actuală, ipoteza nefiind susţinută de dovezi arhivistice
potenţial uman, inclusiv în Banatul nostru. în acest sens. În susţinerea ipotezei menţionate anterior
Mitteleuropenismul, centr-europenitatea conceptelor amintim faptul că frumoasa colecţie de arme de foc,
şi denominărilor istoriei continentului civilizator al lumii in- care i-a aparţinut baronului de Rudna, Fedor Nikolics,
tersectează, ca definire, subiectele vechi şi noi ale eurocen- a ajuns în patrimoniul muzeul din Becicherecul Mare şi
3
trităţii. Totul pornind de la Imperiul Carolingian, apoi con- nu la Timişoara . Ca dovadă indirectă la cele enunţate
tinuând cu destrămarea lui ca o idee-obsesie a monarhilor mai sus, menţionăm donaţiile comitelui de Torontal,
occidentali (francezi, germani, austrieci) de a-l reface luând Hertelendy József, adresate Societăţii Muzeale din
ca premisă teritoriile vechii provincii carolingiene Neustria Timişoara şi realizate în anii anteriori deschiderii
4
(zona Viena-Graz-Linz), restituit ca realitate a unei „fede- muzeului din Becicherec .
raţii” multietnice până la 1918, redevenit nostalgia armoni- Din păcate, nici pentru perioada interbelică / anii
ilor socio-politice în interbelic, invocat ca traversare de la postbelici, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Cenadul figurează
model la model a însăşi definiţiei de Europa şi a conştiinţei în actualele inventare ale muzeului mai degrabă în fonduri
5
de european. documentare generaliste , documente sau obiecte tridimensionale
provenite din spaţiul cenăzean lipsind cu desăvârşire.

Pag. 42