Page 48 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

numeroși revoluționari. Dănuț Gavra, de exemplu, este Dr. Ionel Bota
convins că Dana Iezdici nu a fost transportată la spital (Oravița)
și apoi la București, pentru că: „Am fost, în 1990, la
«Cenușa» și m-am interesat. Un singur cadavru era de Independenţa României.
sex feminin și acela era o blondă “. Indiferent unde a
27
fost ars trupul Danei, sufletul ei e liber acum, așa cum Românism, românitate, conştiinţă
și-a dorit în scurta sa viață.
Timpul trecea și Slobodanca nu s-a mai întors identitară la 1877-1878, ilustrate
acasă. Părinții au început calvarul drumurilor de la
Spitalul Județean la Procuratură, Miliție, București în presa de dincoace de munți
și invers. De fapt, acest traseu a fost parcurs de toți
aparținătorii martirilor, purtați fiind de la o instituție
la alta, fără niciun rezultat. Slobodan, fratele Danei de 1. Sub semnul marii așteptări
la Gelu, era „sigur că fugise afară”. Nu fugise, ci au
trimis-o alții mai repede la Dumnezeu, dându-i astfel 1877 este, cu siguranţă, încă unul din anii de cotitură
1
prilej de a pune cu sângele său și al celorlalți camarazi pentru români. Pe măsură ce evenimentele în desfăşurarea
făuritori de istorie, rădăcinile democrației și libertăților lor indicau această finalitate obiectivă, la unison se inculca în
de care astăzi ne bucurăm în România. conştiinţa etnică adevărul că independenţa este a tuturor româ-
2
La începutul anului 1990, asociațiile de revoluționari, nilor . Ca şi în cazul Unirii de la 1859, solidaritatea de ideal se
părinții, rudele și prietenii celor 43 de martiri arși, au manifestă puternic în toate provinciile noastre, de-o parte şi de
reconstituit drumul către București și Popești-Leordeni și alta a Carpaţilor. Şi e atât de mare jertfa comună şi atât de uriaşă
au cules din respectivul canal pământ cu parte din cenușa în efecte obţinerea independenţei încât alianţa cu vecinul hră-
eroilor noștri. Aceasta a fost adusă în procesiune acasă la păreţ de la răsărit e văzută în culori mai puţin sumbre: „Numai
Timișoara și depusă la subsolul Bisericii Martirilor, într- de nevoie, numai în cea mai mare strâmtoare pot românii să-şi
un mormânt special amenajat, spre rugăciune și cinstire a lege soarta de a Rusiei, care nu are nici un interes ca să existe
3
tuturor generațiilor viitoare de români . De altfel, această neamul românesc .“ Dar e bine înţeleasă conjunctura: „De ace-
28
maiestuoasă biserică, s-a ridicat tocmai pentru a marca ea inimile noastre s-au înveselit când Ioan Brătianu venise în
jertfele Timișoarei din decembrie 1989 și pentru a fi un ajunul răsboiului la Sibiu şi au fost cuprinse de adâncă întristare
4
reper spiritual închinat celor 43 de familii, care nu și-au când el a fost nevoit să se ducă la Livadia .“ Într-un faimos
mai recuperat morții atunci. Să ne oprim și noi, să aprindem „apel” se elogiază eroismul recunoscut al naţiunii care a deter-
o lumânare și să înălțăm o rugăciune către atotputernicul minat dorinţa ruşilor de a fi ajutaţi şi militar de noi: „Cunoscând
Tată, pentru iertarea păcatelor lor și odihnă veșnică. ruşii vitejia românilor, i-au provocat şi pre ei a lua parte îm-
În anul 1993, o hotărâre a consiliului local preună cu dânşii la această luptă dreaptă, care este în interesul
Timișoara a declarat ziua de 17 decembrie ca zi de doliu civilisaţiunei şi a creştinismului. 5“
pe raza municipiului Timișoara, în memoria primilor 66 Încă din 1844, în Transilvania, în „Foaie pentru Minte,
martiri căzuți în 1989. Inimă şi Literatură” se scriau aceste cuvinte, nu doar însufleţi-
În urma martirului nostru drag, Slobodanca toare de ideal românesc dar şi prevestitoarele unor evenimente
Iezdici-Ewinger, au rămas o familie nemângâiată, care vor marca magistral cele două etape importante din istoria
prieteni și colegi care nu o vor uita niciodată, dar și o modernă şi contemporană a ţării: „Unirea şi Uniunea naţională
străduță în sudul orașului care-i poartă numele , o placă sunt bunuri mari, importante şi însufleţitoare care nu cer mai
29
memorială situată la intrarea în Parcul Poporului , mult decât voinţa tare de a fi şi a rămâne un singur popor (…)
30
numele său stând alături de alți 5 martiri uciși la Fie ca năzuinţa aceasta a celor mai deştepte popoare să dea pil-
Podul Decebal, încă o placă comemorativă aflată la dă bună şi bine înţeleasă unui popor care prea îndelung zăcu în
6
Crematoriul „Cenușa“ din București, un monument apatie şi într-o fatală nemişcare (…) .“ Tot sub semnul marii
funerar în Cimitirul Eroilor din Timișoara . aşteptări, am putea încadra efortul unei gazete româneşti incon-
31
În loc de încheiere, las să vorbească concluzia fundabile precum „Albina” bănăţeanului Vincenţiu Babeş, titlu
luptătorului și prietenului Dănuț Gavra: „Nimic nu trebuie valoros între publicaţiile din Austro-Ungaria, atunci: „Soarta
să scrii despre ea, decât că era o mare patrioată!“. românilor, prin cumplitele păcate ale Austro-Ungariei moder-
ne, a devenit acum în strânsă legătură cu a slavilor din Orient.
Românii trebuie să priceapă aceasta la momentul decisiv .“ Iată
7
2003, p.88. şi un anticipator genial, precum George Bariţiu, la 7 mai 1855,
27 Relatare Dănuț Gavra, martie 2012. în „Gazeta Transilvaniei“: „Principatelor li se cuvine şi le tre-
28 Biserica Martirilor din Timișoara se află în cartierul Girocului, buie înăuntru o neatârnare cu totul suverană, proprie, naţională,
pe strada Martir Dumitru Jugănaru. a lor (…) şi să se unească într-un singur stat românesc .“
8
29 Fosta stradă Intrarea Lupului din Calea Girocului se numește Asocieri de fizionomie moral-etnică românească, de
astăzi Intrarea Martir Ewinger Slobodanca. conştiinţă şi de pitoresc al habitatului pentru fiecare din pro-
30 Astăzi, Parcul Regina Maria. vinciile noastre găsim şi în percepţia unui participant la osti-
31 Mormântul este fictiv.

Pag. 46