Page 51 - Morisena7_2017

Revistă trimestrială de istorie

l-a determinat în mai multe rânduri pe ministrul Kogălni- lumei întregi că există un stat la Dunăre care voeşte să fie
ceanu să se adreseze agentului diplomatic român din Viena, liber şi independent pentru totdeauna .“ Iar „Gazeta Tran-
56
rugându-l să mediatizeze în cercurile politice şi la câteva silvaniei”, prin condeiul remarcabililor săi redactori, saluta
ministere imperiale cum româncele din Banat, Crişana, Mara- metaforic renaşterea spiritului românesc integral: „Ziua pro-
mureş, Transilvania şi Bucovina sunt oprite abuziv să reali- clamării independenţei României a produs în inimile fiecărui
zeze colecte pentru ambulanţele noastre, pentru răniţii lup- român sentimente de bucurie, că după atâţia secoli (…) Ro-
telor cu turcii , în pofida unor atitudini, e drept, răzleţe, prin mânia este redată sieşi .“
57
47
care în mod ostentativ comunităţi de maghiari trimit oficial
ajutoare otomanilor , bilanţul acestor solidarităţi dintre ro- NOTE:
48
mânii locuind provinciile noastre istorice, atunci neunite in
integrum, arată strălucit. S-au desfăşurat peste 400 de ac- 1. N. BOCŞAN, Ideologia politică a Memorandului,
ţiuni legate de colecte, valoarea sumelor adunate depăşind în volumul Memorandul, 1892-1894. Ideologie şi acţiune
125.000 de franci aur , peste 350 de comitete de sprijin au politică românească, cu o introducere de I. Raţiu, Bucureşti,
49
activat cu folos şi entuziasm naţional în Transilvania şi Ba- Editura Progresul Românesc, 1992, p. 224
nat, „Monitorul Oficial” din România Vechiului Regat in- 2. V. CÂNDEA, Conceptul de independenţă la
dicând la totalul de 1540 de liste de subscripţie un cuantum români, în „Magazin Istoric”, XI, nr. 4 (121), aprilie 1977,
de 9.247.000 lei reprezentând valoarea donaţiilor de peste p. 8
munţi . Un tabel al acestor acţiuni de caritate înregistrează 3. I. SLAVICI, „Tribuna” şi tribuniştii, Orăştie,
50
şi multe gesturi şi atitudini de solidarităţi inter-etnice. „Minerva”, Institut Tipografic, Societate pe Acţii, 1896, p. 27
Lajos Lakos, în Amintiri despre Turcia, realităţi surprinse 4. Ibidem, p. 27
între anii 1875-1878, are cuvinte elogioase despre români, 5. „Familia”, XIII, 15/27 mai 1877
despre armata română , o scrisoare a meşterilor maghiari 6. 1. E. BORUGĂ, „Unirea şi uniunea naţională
51
din Bucureşti, publicată chiar în „Kelet “, e o demonstraţie sunt bunuri mari…”, în „Renaşterea Bănăţeană”, nr. 686,
52
că popoarele din Centrul şi Sud-Estul Europei îşi pot asu- miercuri 3 iunie 1992, p. 5
ma şi afirma în mod solidar programele de emancipare fiind 7. Vezi în „Albina”, XI, nr. 24, 17/19 martie 1876
noţiunile şi idealurile de libertate, dreptate şi egalitate sunt 8. C. C. GIURESCU, Drumul de lupte şi jertfe al in-
bunuri comune tuturor. Adevăruri exprimate, de pildă, de dependenţei, în „Magazin Istoric”, XI, nr. 2 (119), februarie
Lazslo Sami, la Adunarea din august 1878, de la Cluj care 1977, p. 5
saluta rezultatele Congresului de la Berlin şi modificarea 9. N. MIHNEVICI, Iaşiul cel frumos şi europeniza-
articolului 7 din Constituţia României de la 1866, modi- tul Bucureşti, text restituit de V. Buzu în „Magazin Istoric”,
ficări care anulează puseurile de vag antisemitism de care XL, nr. 5 (470), mai 2006, p. 21
erau suspectaţi românii, atunci, prin echivalarea statutului de 10. I. NIVĂNESCU, Mărturii finlandeze despre
creştin cu dreptul la cetăţenie: „ (…) noi dorim şi în interesul participarea armatei române la războiul din 1877-1878,
nostru, şi pentru libertatea noastră, ca România, Serbia şi ce- în „Magazin Istoric”, I, nr. 9, decembrie 1967, p. 57
lelalte ţări din sud-estul Europei să fie libere şi puternice .“ 11. Ibidem.
53
12. E. BORUGĂ, lucr. cit., p. 5
7. Câteva concluzii 13. Cf. „Liga Română”, nr. 22, 1 iunie 1897; C. C.
GIURESCU, Drumul de lupte şi jertfe al independenţei, în
Aşadar, solidaritatea dintre provinciile încă nelibere şi „Magazin Istoric”, XI, nr. 1 (118), ianuarie 1977, p. 2-5
România vechiului Regat, pe tot parcursul evenimentelor de 14. „Gazeta Transilvaniei”, XL, nr. 31, 14 aprilie/6
la 1877-1878, s-a făcut iarăşi ecoul asumării conştiinţei iden- mai 1877; L. MAIOR, Transilvania şi războiul pentru in-
titare: „Dorinţele cele mai bune şi fierbinţi ale fraţilor voştri dependenţă (1877-1878), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977,
de dincoace de Carpaţi vă acompaniază”, citim într-un jurnal p. 155
transilvănean, „ (…) „să cânte libertatea pe maluri dunăre- 15. I. NISTOR, Consecinţele războiului pentru
ne .“ Ce frumos sintetiza această realitate, în parlamentul neatârnare asupra românilor din Bucovina şi Basara-
54
pestan, viforosul Partenie Cosma, deputat român: „Şi când a bia, în Războiul neatârnării, 1877-1878, Bucureşti, 1927,
bătut ora pentru eluptarea independenţei patriei tot românul p.168-175 ; I. LUNCAN, W. MARIN, I. MUNTEANU, GH.
ca unul a sărit înaintea redutelor inexpugnabile ale celui mai OANCEA, Independenţa României. Participări bănăţe-
cumplit şi viteaz inamic, ce e drept însoţit de surâsul curios ne, Timişoara, Editura Facla, 1977, p. 43
şi compătimitor al Europei, dar în curând s-a reîntors întâm- 16. „Gazeta Transilvaniei”, XL, nr. 28, 14/26 aprilie
pinaţi în calea lor de triumf, de admirare şi stima Europei, 1877, p. 2; la L. MAIOR, op. cit., p. 152
pentru că au dovedit în mod eclatant, dinaintea lumii, că acolo 17. I. LUNCAN, W. MARIN, I. MUNTEANU, GH.
jos, la Dunăre, există un popor harnic şi tânăr, care-şi cunoaş- OANCEA, op. cit., p. 66
te chemarea sa europeană şi este în stare a şi-o împlini, un 18. „Telegraful Român”, XXV, nr. 29, 14/26 aprilie
popor a cărui alianţă poate fi preţioasă pentru oricine .“ 1877; L. MAIOR, op. cit., p. 156
55
Independenţa e o realizare a tuturor românilor, nu doar 19. V. NETEA, Lupta românilor în Transilvania
a muntenilor şi moldovenilor: „Bubuitul tunului a anunţat pentru libertate naţională, 1848-1881, Bucureşti, Editura

Pag. 49