Page 50 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

Solidaritatea de ideal este augmentată de esenţa acestui avea simpatii şi antipatii, cu atât mai puţin se poate cere de la
insolit, nou descălecat românesc, reiterând în mentalul colec- un cetăţean liber ca să nu nutrească simpatii pentru consân-
tiv etape din tradiţia făuririi unităţii etnice. „Acum – ne-am genii săi .“ S-a indus conştiinţei popoarelor neromâneşti din
34
zis – Carpaţii nu ne mai despart ; cătanele şi curcanii una sunt, aceste provincii, de pildă prin ziarele „Kelet”, „Del Kelet”,
ca odinioară când Michaiu-Vodă îşi apera ţara, luptând contra „Die Presse” spaima că vor asista la revenirea voluntarilor,
26
duşmanilor Împeratului .“ În „Familia”, intrarea efectivă în victorioşi şi înarmaţi. Bariţiu se arată revoltat, în Spre folo-
35
focul luptei echivalează cu o nouă pagină de istorie, istorie sul românilor răniţi, „dispreţuind orice metehne ale tiraniei şi
anticipând aceeaşi lumină izbăvitoare pentru toţi românii: egoismului ucigător de patrie.”
„Armata română a trecut Dunărea… Mame, surori, soţii şi
copii au şters lacrima ce le brăzda faţa după fiul, fratele, soţul 5. Vocea carității
sau părintele plecat peste hotare şi au strigat cu ţara întreagă :
«Trăiască armata română !“ Războiul de la 1877-1878, care a avut ca rezultat obţi-
27
Fapte, idei, sentimente confraterne traversează, într-un nerea independenţei de stat a României, a reprezentat un mo-
miraculos clivaj mental conştiinţa etnică românească, indife- ment istoric în care solidaritatea naţională a fraţilor din Transil-
rent cât de impenetrabile s-ar fi arătat capricioasele fruntarii vania, Crişana şi Banat cu armata care lupta dincolo de Dunăre,
care, atunci, separau nefericit naţiunea . „Gazeta Transilva- s-a manifestat în forme active : „ (…) dacă iubirea frăţească ne
28
36
niei” lansa la 29 mai 1877, apelul La arme, cu adresă directă face să implorăm de la cel de sus că fraţii noştri din România
pentru foştii ofiţeri austro-ungari de a veni în Ţară şi a se să se întoarcă de pre câmpul de onoare încărcaţi de izbândă şi
înscrie voluntari în armata României. Imboldul survine, de- glorie, aceeaşi iubire ne impune a veni în ajutorul acelora cari
sigur, din percepţia celor care ştiu că vin „în ajutorul fraţilor au căzut pentru gloria şi viitorul neamului românesc .“
37
transcarpatini”, cum se exprimă un cercetător al problemei . Declaraţii, demonstraţii de solidaritate, sprijin materi-
29
al, moral, înrolări de voluntari, apeluri, comitete de ajutorare
4. Inamicii idealului sunt temperați fiinţând şi dinamizând astfel de solidarităţi în Cluj, Sibiu, Bra-
prin cuvântul scris și tipărit şov, Cernăuţi, Suceava sunt tot atâtea argumente ale acestui
38
corpus naţional acţionând la unison la constructul propriei
La 12 iunie 1877, Agenţia Diplomatică Austro-Ungară istorii pentru „a da fiecare obolul său pentru alinarea suferin-
din Bucureşti anunţa pe ministrul de Interne şi primul minis- ţelor fraţilor noştri din România răniţi în război.” Premisa e
tru Koloman Tisza de Ineu cum trec tineri, studenţi, elevi prin explicit-implicită, ajutorul fratelui de către frate nu se condi-
vămile Orşova, Turnu Roşu-Câineni şi Timişul de Sus (Valea ţionează, par a spune apelurile din presă, declaraţiile liderilor
Prahovei), cel mai adesea în clandestinitate, să se înroleze . unor comitete şi grupuri de caritate: „Cauza ostaşului român
30
Uneori austro-ungarii invocă extrădări , întăresc paza frontie-
31
rei, iau măsuri poliţieneşti şi de siguranţă în comitatele de la e o cauză generală română, victoria lui e a întregii naţiuni, fie
39
graniţă. Motivele sunt corect intuite de comunitatea româneas- aceea risipită în oricare parte a lumii .“ Se invocă „(…) le-
că de peste munţi. „Gazeta Transilvaniei” nota sub pana unui găturile de sânge în care suntem cu fraţii noştri cei de dincolo
40
viforos român, în nr. 36, din 12/24 mai 1877: „(...) se tem de de Carpaţi .“ „simţământul umanităţii, iubirea şi legătura de
41
agitaţiuni naţionale româneşti. Târziu s-au deşteptat. Agitaţiu- sânge” care „nu se dizolvă decât odată cu viaţa .“ Românii
nile noastre în Transilvania şi Ungaria contra tiraniei nu datează din provinciile Vienei „ (…) urmăreau cu sentimente de cea
de la principele Carol I, ele sunt secularie şi îşi află expresiune mai intimă participare sufletească acest război glorios al fraţi-
42
însutită în adevăr contra ţierei, în legile ei, în care olah natio e lor lor (…) .“ Patriotism şi conştiinţă, textele sunt declaraţii
condemnată la sierbitute barbară.” Tot foaia, replicând viene- de conştiinţă naţională ajunsă la stadiul maturităţii depline:
zilor de la „Neue Freie Presse”, speriaţi că turcii vor împinge, „Fraţii noştri de dincolo sunt puşi în dura necesitate de a-şi
prin victoria lor, trupele române în Transilvania, recurgea la ne- apăra cu arma averea şi existenţa. Vocea carităţii vine şi re-
vinovate eufemisme: „Noi nu contestăm că aşa ceva nu s-ar pu- clamă de la umanitate ajutor şi alinare (…) este totodată vo-
43
tea întâmpla, ba credem că tot între marginile posibilităţii rămâ- cea sângelui pentru că ei sunt fraţii noştri .“ George Bariţiu
nem şi atunci când admitem că dorobanţii şi călăraşii români e convins că „dacă nu am mai avea altă probă despre ferma
pot porni către Transilvania şi fără să fie alungaţi de turci .“ decisiune a locuitorilor ţării de a se apăra pe viaţă, pe moar-
32
La obrăznicia contelui Tisza, o frază răutăcioasă în te, ne-ar fi de-ajuns acele liste lungi de oferte extraordina-
44
45
parlament la adresa celor nemulţumiţi că nu li se îngăduie re .“ Multe Apeluri sunt publicate şi în „Familia “. Tot
46
să plece să lupte în cadrele armatei româneşti ( „Dacă nu vă „Familia “ lansează iniţiativa spitalului pentru răniţi, cu
place aici la noi, duceţi-vă la Bucureşti, drumul vă este des- mulţumiri din partea preşedintei Comitetului Doamnelor
chis !”.) , mai elegant în opinie, Partenie Cosma interpela dar din Bucureşti, Maria C. A. Rosetti. Ambulanţa „Doamnele
33
impetuos: „Dar apoi se poate împiedica acest lucru? Şi apoi Române din Transilvania” porneşte la 23 iunie 1877 spre
nu este aceasta o crimă atât de mare. Dacă este cineva căruia frontul din Bulgaria.
îi stă în interes că acolo să se înfiinţeze staturi consolidate,
cu popoare mulţumite, apoi noi suntem mai cu seamă aceia, 6. Subscripții, colecte, donații elogiate în presă
pentru că noi încă avem popoare de un sânge cu cele de din-
colo şi de cumva după declaraţiunea domnului ministru-pre- În ciuda măsurilor restrictive, a interdicţiilor oficiale,
sident, nici chiar soldatului nu i se poate denega dreptul de a a şicanelor produse de autoritatea austro-ungară, motiv care

Pag. 48