Page 108 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 108

Dușan Baiski


        prin acest punct când se efectuau treceri cu pașapoarte, mașina sau trăsura, erau
        conduse de un organ polițienesc și vamal până la ieșirea din țară. La intrarea în
        țară  a  unui  autovehicul  sau  trăsură,  era  condusă  de  un  grănicer  de  la  pichetul
        «Sămânța» până la Poliția de Frontieră, unde organele vamale făceau controlul
        din punct de vedere vamal.“ Același comisar Corneliu Popescu va observa că „Din
        punct de vedere al siguranței Statului, întâmpinăm mari greutăți prin desființarea
        fără just motiv a punctului de trecere „Podul Mureșului“, deși acesta a fost stabilit
        prin convenția româno-maghiară, precum și prin Legea Generală a Vămilor, datând
        de la 1924 și până la 30 iulie a.c. când au fost închise toate punctele de frontieră
        în vederea stabilizării, iar la redeschidere acesta a rămas închis în urma unui ordin
        al Regimentului de Grăniceri Oradea, fără motiv precis și important din punct de
        vedere al pazei graniței. Acest fapt constituie o imixtiune în atribuțiunile Poliției
        de Frontieră și îngreunează serviciul de control polițienesc și vamal la intrarea și
        ieșirea celor care sunt posesori de carnete de trecere pentru muncile agricole.
              Proprietarii de terenuri și muncitorii acestora, care vin din Ungaria, precum
        și cei din România, care merg în Ungaria, trebuie să facă un ocol de drum foarte
        mare, fapt ce le consumă mult timp pentru a ajunge pe proprietățile lor, făcând  un
        ocol în total de circa 70 km dus și înapoiat, prin punctul de frontieră «Sămânța», ce
        a fost înainte provizoriu.
              Prin punctul de trecere „Podul Mureșului“, unde există un local al Poliției de
        Frontieră și altul al Vămii Cenad, trecerea se făcea sub control serios, complet și
        precis, al persoanelor și al produselor agricole. Distanța pe care o parcurgeau atât
        cei din România, cât și cei din Ungaria era de cel mult 8 km dus și înapoiat, față de
        70 pe care îi fac acum.
              Din punct de vedere al siguranței Statului, trecerile prin punctul de frontieră
        «Sămânța» dau posibilitate celor cari vin din Ungaria să ia contact obligatoriu cu
        populația din România, comuna Cenad, având drum de trecere prin această comună
        și  nu  pot  fi  supravegheați.  Prin  punctul  de  trecere  «Podul  Mureșului»,  cei  care
        veneau din Ungaria mergeau direct la pământurile lor, fiind chiar lângă linia de
        frontieră, putând fi controlați foarte ușor de organele poliție de frontieră, vamale și
        chiar patrulele de grăniceri, care erau inițiați în acest sens.
              Distanța  de  12  km  din  comuna  Cenad  până  la  «Sămânța»  îngreunează
        serviciul Poliției de Frontieră și al Vămii, personalul trebuind să se deplaseze pe
        orice timp rău și pe jos tocmai acolo, mai ales că personalul trebuie să facă serviciul
        la Punct, prin rotație, folosind ca adăpost Pichetul de grăniceri, la un loc cu soldații,
        fapt ce nu dă bune rezultate din punct de vedere al serviciului de control și siguranță.
        Personalul ce efectuează serviciul din partea Poliției și Vamei nu se poate controla
        inopinat și des de organele superioare, din cauza distanței prea mari. Fapt ce la
        «Podul Mureșului» nu se putea întâmpla, fiind controlați chiar zilnic și inopinat.
              Din partea autorităților Statului vecin, Ungaria, nu am nimic de sesizat, din
        contră, aceștia caută să ușureze trecerile pentru muncile agricole din ambele părți,
        transportarea produselor agricole și evitarea cheltuielilor de transport cu vehicule,
        care implicit trebuie să treacă pe la «Sămânța», ceea ce înainte nu a fost.

        106
   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113