Page 118 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

cenăzean care a împlinit 18 ani, calitatea fiind aprobată de adunarea generală, prin
vot secret. Societatea era condusă de un președinte, un vicepreședinte, un casier și un
secretar. Comitetul de conducere era format din 11 membri plini și patru supleanți.
„Regulamentul“, întocmit la 29 martie 1894, înainte de aprobarea înființării societății, a
fost semnat de: Pavel Brankovici (ca președinte), Alexandar Zarici (ca secretar), Andrei
Putici (paroh), Dușan Zarici, George Putici, Dimitrie Popovici, Iacov Bugarschi, Pera
Vuicici, Axentie Muncian, Toșa Dișici, Jivco Milicici, Mișa Marianuț, Paia Brancov,
Jivco Dișici, Stevan Ilin, Svetozar Vlașcici, Dragomir Dișici, Sava Mircov, Sava
Dehelian, Vasa Toșici, Axentie Vlașcici, Mitar Zarici, Mitar Zarici (al doilea), Pavle
Zarici, Martin Milcic și Alexa Uncianschi.
După unirea Banatului și Transilvaniei cu România, a fost nevoie de un al
doilea „Regulament“, pentru o nouă autorizare a societății, primită la data de 26
ianuarie 1925, la Timișoara, de la notarul regal Petru Perția.
Aniversarea împlinirii a patru decenii de activitate neîntreruptă a societății de
lectură din Cenadul Mare a fost consemnată în nr. 31/10 iunie 1934 al publicației
„Temišvarski vesnik“ din Timișoara. Atunci, președinte era Liuba Uncianschi, iar
președinte de onoare, Alexandar Zarici. Participanții la aniversare au făcut o fotografie
de grup, care a fost trimisă la Vârșeț, episcopului de Timișoara, dr. George Letić.
În 1905, la Cenad ia ființă o a doua sală de lectură și tot sârbească. Din păcate,
nu s-a găsit niciun document legat de aceasta, dar va fi pomenită în „Temišvarski
vesnik“ nr. 65/3 februarie 1935. Autorul articolului, semnat doar cu inițialele J.D.,
se va referi la aniversarea împlinirii a 30 de ani de la înființarea Societății de lectură
agricole din Cenadul Mare, al cărei președinte a fost atunci Nica Vlașcici. Și tot
„Temišvarski vesnik“, în nr. 349/20 februarie 1938, spune că președinte era Bogdan
Dișici, iar de Sfinții Trei Ierarhi, Societatea de lectură agricolă a pregătit un program
distractiv, care s-a desfășurat în sala lui Stevan Stevancev și a avut mare succes
la public. În aceeași casă (clădirea din spatele Monumentului Eroilor din centrul
Cenadului, la colțul dintre Strada Principală și Ulița Grănicerilor) a funcționat o
vreme și Societatea de lectură agricolă. În program au figurat și două piese de teatru,
„Leacul necruțător“ a lui Mita Kalić , în care au jucat actori amatori sârbi din Cenad:
1
Mladen Dișici, Mara Brankovan, Velinca Jivici și Biserca Dișici, și „Șoarecele“ lui
Nušić, în care au jucat: Rada Dișici, Mila Jivici, Zlata Jivici, Mila Galetin și Stoianca
Jivici. Secretar al Societății era Jivco Dișici. Membrii se adunau la sediul acesteia
duminica după-amiaza, citeau ziare, cărți, povesteau, jucau cărți. Aici se puteau citi
ziarul „Politika“ din Belgrad și, mai mult ca sigur, „Temišvarski vesnik“. Cărțile se
puteau împrumuta și pentru acasă.
Iată însă că în numărul său din 6 decembrie 1945, publicația timișoreană în
limba sârbă „Pravda“ pomenește de unificarea a două societăți de lectură (Societatea
de lectură agricolă și Societatea de lectură a Societății de cântări) și se aștepta și de la
a treia asemenea organizație decizia privind unificarea: Societatea de lectură. Așadar,
la Cenad au existat trei societăți de lectură sârbești, cu un fond de peste 1.000 de
titluri. Deschiderea, la Timișoara, la 2 ianuarie 1948, a librăriei „Cartea iugoslavă“,

1 Scriitor sârb (1847-1909).

116