Page 114 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

Dușan Baiski

decret al împărătesei Elisabeta Petrovna , a fost numit comandant al Regimentului
1
de Husari pentru partea răsăriteană a ținutului militar Slavijanoserbija, ce se întindea
între râurile Severski Doneț, Lugan și Bahmutka, pentru a apăra Imperiul Rus de
atacurile turco-tătare. Familia Šević a pus temelia localității Lugansk, astăzi centrul
administrativ al districtului cu același nume din estul Ucrainei, la granița cu Rusia.
O parte a grănicerilor, printre care și din Cenadul Unguresc, a ales însă
plecarea spre Districtul Kikinda Mare, sub comanda lui Kristifor Kenđelac (decedat
în 1810, la Kikinda). Alături de conaționalii lor din Semlac, Nădlac, Pecica și Bătania
(Battonya, în Ungaria), sârbii cenăzeni din Cenadul Unguresc au populat Kikinda,
capitala districtului cu același nume. Multă vreme, Kikinda a fost împărțită în patru
sectoare numite fârtaie și denumite după locurile de proveniență ale noilor săi
1
locuitori: Semlăcan, Nădlăcan, Bătănean și Cenăzean. Chiar și după ce, în 1898,
ulițele localității au primit nume, sectoarele și-au păstrat denumirile. După cel de-al
Doilea Război Mondial, doar două străzi și-au mai păstrat vechile nume de fârtaie:
Semlăcană și Cenăzeană. Cenăzenii (de data aceasta cei din Cenadul din România)
și kikindenii vor juca câțiva ani mai târziu un rol foarte important în cultura sârbă.
Evoluția numărului de sârbi în Cenad a variat de la o perioadă la alta și chiar
diferă pentru același an de la un izvor la altul:
1847 – 1859 (Dejanac )
3
1850 – 1572 (Cotoșman )
4
1860 – 1859 (Dejanac)
1880 – 1438 (Kahles )
5
1890 – 1567 (Kahles)
1900 – 1575 (Cotoșman), 1583 (Kahles)
1906 – 1698 (Cotoșman)
1908 – 1653 (Cotoșman)
1910 – 1581 (Cotoșman), 1590 (Kahles)
1927 – 1195 (Cotoșman)
1930 – 1210 (Cotoșman), 1216 (Kahles)
1940 – 1000 (Kahles), 1327
1992 – 401 (Stepanov ),
6
2002 – 266 (Stepanov), 318 (recensământ )
7
2011 – 267 (recensământ )
8
1 Fiică a lui Petru cel Mare și a împărătesei Ecaterina I, a fost împărăteasă a Rusiei în perioada
1741-1762.
2 Fârtai – sfert (din maghiarul fertály);
3 Душан Дејанац – „Срби у румунском Поморичију, Банату и Клисури од Велике Сеобе
до данас“;
4 Pr. Gheorghe Cotoșman - „Comuna şi bisericile din Giridava-Morisena-Cenad“, Timișoara,
1935 (reeditată în 2009);
5 Franz Kahles – „Heimatblatt Tschanad“, 2005;
6 Liubomir Stepanov – „Uniunea Sârbilor din România“, 2006;
7 Recensământul populației și al locuințelor 2002;
8 Recensământul populației și al locuințelor 2011;
112