Page 36 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

În abordarea acestei probleme, Părintele Profesor unul capital în dezvoltarea ulterioară a Bisericii. Prin actul
Aurel Jivi, în timpul cursurilor, a pus accentul pe două lui Constantin, pentru prima dată fiecare biserică, fiecare
coordonate în descoperirea creștinătății. Prima ar fi structura comunitate locală a fost recunoscută ca atare cu dreptul de
statului roman din punct de vedere al geografiei istorice, a-și organiza cultul și de a poseda în mod legal locașuri de
al administrației și politicii interne față de numeroasele cult și alte proprietăți. Acest edict extindea asupra Bisericii
neamuri care îl alcătuiau. A doua rolul populației urbane, Creștine protecția legii . Studiul se încheie cu istoricul și
31
leagănul de naștere al Creștinismului . doctrina sinoadelor ecumenice prezentate pe parcursul a 9
28
Primul studiu redactat este închinat întemeierii pagini (p. 49-57).
Bisericii Creștine. Autorul dezvoltă și perioada persecuțiilor Un document important pentru cunoașterea creș-
împotriva credinței și a libertății religioase. În momentul tinilor este și corespondența guvernatorului Bitiniei, Pliniu
de început al Bisericii autorul își bazează argumentația pe cel Tânăr, cu împăratul Traian.
cartea Faptelor Apostolilor, din care și citează: F. A. 11, 26. Originar din Novum Comum (Como de astăzi),
Apariția Bisericii pe pământ s-a datorat unui eveniment Pliniu s-a născut la Roma, unde a devenit avocat. În vremea
extraordinar: Pogorârea Sfântului Duh în ziua Cincizecimii. lui Dioclețian a intrat în viața politică, lucru continuat în
Cu acest prilej au fost convertiți la noua religie revelată 3.000 timpul lui Traian, de care l-a legat o prietenie. Din opera lui
de suflete, iudei și prozeliți. Ei se vor reîntoarce la casele Pliniu importante pentru istoria Bisericii sunt două Scrisori
lor, devenind la rândul lor misionari, care vor propovădui (X, 96 și 97) care atestă din înscrisul unui păgân progresul
altora cuvântul Evangheliei. Vom auzi mai târziu despre credinței creștine. În persecutarea creștinilor, Pliniu își
comunități creștine la Damasc, Roma, Alexandria. Fără întreabă prietenul cum trebuie să procedeze: „dacă trebuie
îndoială că și unii dintre cei care au fost prezenți și s-au pedepsit numai numele de creștin, chiar dacă n-a făcut vreo
botezat în ziua Cincizecimii la Ierusalim au contribuit la crimă, sau crimele legate de numele de creștin”. Pentru
răspândirea cuvântului Evangheliei în acele locuri . a explica această normă juridică, autorul dă dovadă de
29
Prima persecuție împotriva creștinilor, în care a căzut cunoștiințe temeinice de istoria dreptului roman: „Această
ca martir Sfântul Arhidiacon Ștefan, a avut ca efect imediat practică juridică romană își avea rădăcinile cu aproape un
împrăștierea creștinilor din Ierusalim în alte locuri, unde va secol în urmă într-un senatus-consultum, emis în legătură cu
fi propovăduită noua credință: Samaria, Cezareea Palestinei, astrologii, și care prevedea pedepse pentru aceștia, fără să
Damasc și Antiohia. Istoricul este dublat în prezentarea datelor fie nevoie ca ei să fi săvârșit acte reprobabile (professio)” .
32
de un fin teolog, acolo unde Părintele autor înfățișează date Răspunsul împăratului Traian îl invită pe destinatarul
despre conducerea Bisericii, Sinodul Apostolic, activitatea epistolei la moderație. Creștinii nu trebuie căutați cu
misionară a Sfântului Apostol Pavel, cultul creștin format dinadinsul. Dacă sunt denunțați, ei trebuie să fie pedepsiți,
din frângerea pâinii (Euharistia), Botezul și iertarea păcatelor însă doar dacă sunt dovediți vinovați. Cel care tăgăduiește
(Mărturisirea), Hirotonia și Postul. că este creștin trebuie iertat, chiar dacă în trecut a fost bănuit
Dacă la început a existat o persecuție locală, în vremea de această apartenență .
33
împăraților romani s-a declanșat o prigoană generală, Din timpul studiilor doctorale am identificat
oficială, în întreg Imperiul. Această măsură sângeroasă un referat științific susținut la Institutul Teologic din
a fost aplicată din pricina consolidării Bisericii. Iată București și apoi publicat cu avizul coordonatorului
mărturia Părintelui Jivi: „Dar toate măsurile luate împotriva științific în presa bisericească. Așa ne-a rămas un
creștinilor, cele mai sângeroase mijloace de constrângere medalion închinat Sfântului Ioan Gură de Aur din
precum și execuțiile în forme cele mai crâncene n-au avut vremea arhipăstoririi la Constantinopol. Înainte de
rezultatul dorit de persecutori. Dimpotrivă, pe la jumătatea Crăciunul anului 397 a fost hirotonit arhiereu, de către
secolului al III-lea creștinii au devenit foarte numeroși un sobor în frunte cu Teofil, patriarhul Alexandriei,
și bine organizați. Creștinismul, care la început fusese iar întronizarea a avut loc în februarie 398. Noul
disprețuit și numit religie de sclavi, a pătruns adânc în toate arhiepiscop a început odată cu instalarea în demnitatea
clasele sociale și a dobândit o maturitate intelectuală după sacerdotală o campanie împotriva vinovaților de acte
criteriile lumii vechi” . de adulter și crimă, contra „împărțitorilor de pradă,
30
Persecuția a fost urmată de acordarea de către împărat a parazițiilor și a chefliilor”, recomandând tuturor,
a libertății religioase. Actul lui Constantin cel Mare a fost clerici și mireni, o viață simplă, modestă, de muncă,
pilda proprie fiindu-le cel mai apropiat dreptar, de
28 Constantin Itu, „Biserica Primară în viziunea…”, p. 53-54.
29 Aurel Jivi, „Din istoria primară a Bisericii. Întemeierea 31 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 48-49.
Bisericii. Epoca apostolică”, în vol. Credință ortodoxă și viață 32 Aurel Jivi, „Importanța corespondenței lui Pliniu cel Tânăr
creștină, Sibiu, 1992, p. 39 (Se va prescurta în continuare „Din cu împăratul Traian pentru istoria bisericească”, în vol. Aurel
istoria primară a Bisericii…”). Jivi, Studii de istorie…, p. 52.
30 Aurel Jivi, „Din istoria primară a Bisericii…”, p. 43. 33 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 60.

Pag. 34