Page 37 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

vreme cel el însuși „slujea, predica, medita, catehiza, ale expresiilor din simbol: „atotțiitorul (în întreg Vechiul
făcea vizite pastorale, cerceta așezămintele Bisericii, Testament, apoi în II Cor. 6, 18; Apoc, 1, 8; 4, 8; 11, 17;
făcea administrație, citea și scria” . 15, 3; 16, 4; 19, 3; 21, 23 etc.), „făcătorul cerului și al
34
Contribuția proprie la cunoașterea vieții și faptelor pământului” (Fac. 1, 3), „văzutelor și nevăzutelor” (Col.
Sfântului Ioan este una deosebită. Prin acest studiu a reușit 1, 16), „Domnul Iisus Hristos” (I Cor. 1, 3; 1, 9), „Fiul lui
să apropie pe credincioși de Sfântul Ioan Hrisostom, cel Dumnezeu” (Lc. 1, 36; In. 1, 34), „unul născut” (In. 1, 14),
care se roagă împreună cu poporul lui Dumnezeu în fiecare „mai nainte de toți vecii” (implicit Evrei 1, 2; In. 17, 8 și
Sfântă Liturghie oficiată. 17, 24), „lumină din lumină” (implicit în In 8, 12 și I Tim.
Al doilea domeniu de cercetare l-a reprezentat 6, 16), „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat” (In.
epoca Sinoadelor ecumenice: „Sinodul I Ecumenic”, în 6, 32; I Tes. 1, 9), „prin care toate s-au făcut” (In. 1, 3),
„Îndrumătorul bisericesc”, Roman, 1985; „1600 de ani de „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire” (I Tim.
la Sinodul II Ecumenic. Valoarea ecumenică a Simbolului 2, 14), „s-a pogorât din cer” (In. 6, 58), „șade de-a dreapta
niceo-constantinopolitan”, în „Studii Teologice”, 1981, Tatălui” (F. A. 7, 56; Lc. 22, 69), „și iarăși va să vie să
nr. 7-10; „Sinodul al VII-lea Ecumenic” în „Mitropolia judece viii și morții” (Mt. 25, 31); „Duhul Sfânt Domnul
Moldovei și Sucevei”, 1987, nr. 5; „The Relevance of the de viață făcătorul” (In. 6, 63; II Cor. 3, 6), „care de la Tatăl
Seventh Ecumenical Synod”, în „The Greek Orthodox purcede” (In. 16, 26), „care împreună cu Tatăl este închinat
Theological Review”, Boston, 1993, nr. 1-4. și mărit” (Mt. 5, 26-27 și Efes. 1, 20 și 22), „aștept învierea
Epoca Sinoadelor a fost pentru opera Părintelui morților” (I Cor. 15, 13 și urm.), „și viața ce va să vie” (Mt.
Profesor Aurel Jivi o temă favorită. Perioada cristalizării 25, 34) .
36
doctrinei, a luptei împotriva ereziilor și a mărturisirii Această întrepătrundere între viața liturgică a
Ortodoxiei credinței a fost pentru scrisul istoricului sibian o Bisericii și procesul formulării doctrinare, care este valabilă
cercetare fecundă și cu rezultate excepționale. nu numai cu privire la articolul despre Duhul Sfânt, ci și cu
Caracterul administrativ al convocării acestor privire la întreg conținutul simbolului, constituie ea însăși o
Sinoade ecumenice nu exclude dimensiunea religioasă. dimensiune ecumenică prin excelență .
37
Acest aspect de natură mai degrabă administrativă al În structura compozițională a articolului urmează o
convocării sinoadelor de către împărat nu anula caracterul „inventariere” a instrumentelor de bază ale oricărei cercetări:
lor de reuniuni extraordinare convocate de Duhul Sfânt în referințele primare privitoare la terminologia simbolului
momente în care viața și binele Bisericii o cereau. Și aceasta niceo-constantinopolitan și constatarea caracterului ecu-
pentru că toate Sinoadele ecumenice au fost convocate menic prin excelență al terminologiei. Această constatare
formal (și uneori prezidate) de către împărații bizantini este menită să păstreze unitatea tematică, constituind
în schimb nu toate sinoadele convocate de către împărați contribuția principală a articolului, alături de familiarizarea
au fost ecumenice și nici toate cele ce s-au autointitulat cu metodologia ecumenică a întocmirii formulării de
„ecumenice”. Din punct de vedere formal, ecumenicitatea credință în cazul sinoadelor (așa cum se deduce ea din
unui sinod este determinată de convocarea și aprobarea textul mărturisilor) .
38
împăratului. Din acest punct de vedere eclesiologic, însă, Un al treilea popas în teologia Sinoadelor este
ecumenicitatea depinde de caracterul sinodului de expresie aceea asupra teologiei icoanelor. Această descriere a
autentică a consensului episcopal și eclesial . faptelor este realizată prin precizarea timpului istoric, a
35
O preocupare aparte a reprezentat-o deslușirea valorii doctrinei sinoadele despre temeiul de cinstire al sfintelor
Simbolului de credință pentru creștinătatea din vremea icoane: „Reprezentările Crucii, ale Sfintelor Icoane, fie că
de astăzi. În cuprinsul studiului, autorul se oprește la trei sunt pictate, sculptate, sau din orice material ar fi făcute,
probleme fundamentale: Valoarea ecumenică a Simbolului; trebuie așezate pe vase, pe îmbrăcăminte, pe pereți, pe
Terminologia și precizări dogmatice. Crezul ca expunere case și pe drumuri.
a credinței se folosește de cuvintele Scripturii pentru a Prin aceste icoane noi înțelegem pe acelea ale lui
aduce pe creștini la credința cea dreaptă a Mântuitorului. Iisus Hristos, ale Maicii Sale Preacurate, ale sfinților îngeri.
În continuare redăm identificarea locurilor scripturistice Cu atât mai mult vor fi privite aceste icoane și cu cât mai
34 Aurel Jivi, „Sfântul Ioan Hrisostom arhipăstor la 36 Aurel Jivi, „Valoarea ecumenică a Simbolului niceo-
Constantinopol”, în rev. „Mitropolia Banatului”, 1969, nr. 4-6, constantinopolitan”, în vol. Aurel Jivi, Studii de istorie…, p. 64.
p. 228. 37 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 67.
35 Aurel Jivi, „1600 de ani de la Sinodul II Ecumenic. Valoarea 38 Dana Roxana Hrib, „Premizele modernității în cercetare.
ecumenică a Simbolului de credință niceo-constantinopolitan, Perspectiva Părintelui Profesor Aurel Jivi asupra ecumenicității
(Referat principal la a 37-a Conferință teologică sinodale”, în vol. Ion Alexandru Mizgan (coord.), In memoriam
interconfesională)”, în revista „Studii Teologice”, 1981, nr. Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi (1943-2002), Editura Lumina, Oradea,
7-10, p. 607. 2003, p. 17-18.

Pag. 35