Page 42 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

apologetic alte două opere bizantine „Împotriva ereziilor“ timpul prigoanei iconoclaste, iconodulii și-au găsit aici
a arhiepiscopului Simeon al Tesalonicului. Cea de-a doua refugiu. În veacul al XVII-lea avem pentru prima dată
lucrare din volum a aprținut mitropolitului Marcu Eugenicu o organizare într-o arhiepiscopie și trei mitropolii la
al Efesului. În 1694 a tipărit prima sa carte de autor, „Tomul Pafos, Ktion și Kirenia. Sub stăpânirea latinilor s-a dus
Împăcării“. Volumul se deschide cu tratatul „Împotriva o politică de latinizare, creându-se chiar eparhii apusene,
latinilor“ a lui Macarie, mitropolitul Ancirei. Tot în sumarul iar sub turci arhiepicopul a devenit etnarh al națiunii
cărții se cuprinde și „Despre cele două firi ale Domnului“ a cipriote. În anul 1960, când Ciprul s-a declarat republică,
Sfântului Maxim Mărturisitorul și ultima lucrare a aparținut arhiepiscopul Makarios a fost ales primul președinte al
lui Matei Vlastares, „Sintagma alfabetică“. statului devenit independent.
Cartea a fost urmată de un nou volum, „Tomul Alături de Cipru, Părintele Profesor s-a aplecat
Dragostei“, imprimat în 1698 la Iași. Cele 25 de asupra istoriei Patriarhiei Serbiei. Sumarul studiului vizează
scrieri tratează problema primatului papal, a purcederii câteva etape ale dezvoltării eclesiastice a sârbilor de la
Duhului Sfânt, a Euharistiei și a Botezului, 12 provin vremurile îndepărtate, unificarea bisericească din 1918,
din epoca bizantină . situația Bisericii în 1970, Biserica Autonomă a Macedoniei,
64
Însemnări despre biserici și mănăstiri din Țara Biserica Ortodoxă din America, Școlile și publicațiile
Românească au fost realizate prin intermediul jurnalului teologice și relațile frățești cu Biserica Ortodoxă Română.
de călătorie al preotului anglican James Dallaway, care îl În anul 1879, Biserica Ortodoxă din Serbia își câștigă
însoțea pe Robert Liston, ambasadorul Marii Britanii pe autocefalia acordată de patriarhul ecumenic Ioachim al III-
lână Poarta Otomană, în călătoria spre Istanbul. Călătoria lea. De această măsură de independență bisericească se vor
a durat 16 zile (24 aprilie-9 mai 1794), din care șapte zile bucura, alături de Arhiepiscopia Belgradului, și Mitropolia
prin Banat și Transilvania și nouă prin Țara Românească . Serbiei, Arhiepiscopia Muntenegrului și Arhiepiscopia
65
68
Cu acest prilej au fost consemnate date despre biserica Carlovițului . Unificarea bisericească din 1920 a fost
din satul Clineni, județul Vâlcea, Sfântul Gheorghe proclamată în catedrala din Carloviț. În cadrul noii Patriarhii
Nou și catedrala patriarhală din București și mănăstirea au intrat șapte teritorii bisericești sârbe: Mitropolia de
Gayeschti, identificată de autor cu Găiseni (jud. Ilfov). Carloviț cu șapte eparhii din Ungaria, Slovenia și Croația;
Orașul București avea atunci 400 de mănăstiri și biserici. Mitropolia Muntenegrului; Arhiepiscopia Belgradului;
Ctitoria brâncovenească de la Sfântul Gheorghe Nou a fost Biserica Ortodoxă din Bosnia și Herțegovina cu patru
construită „în cel mai bun stil grecesc modern. Porticul este eparhii; Biserica Ortodoxă din Serbia Veche și Macedonia
sprijinit pe scurte coloane de spirală cu capiteluri compozite, cu șase eparhii; Biserica Ortodoxă din America la început
69
o imitație neoclasică a stilului corintian. Fațada este pictată cu o singură eparhie . În anul 1965 Patriarhia Sârbă a
în frescă. Aria interioară nu este întreruptă de scaune care devenit membră a Consiliului Mondial al Bisericilor.
La data întocmirii prezentului studiu, Biserica a avut
sunt separate și fixate de pereții laterali. Picturi în frescă următoarea situație statistică: fiecare eparhie este împărțită
de sfinți, în special ale Sfântului Gheorghe și Sfântului în protopopiate, iar parohiile (în 1967 erau un număr de
Dimitrie călare, în mărime naturală, sunt răspândite pe 2.270) sunt alcătuite din 300 până la 500 de familii.
toate părțile și nu este mică în care acestea sporesc semi- În cuprinsul Bisericii Ortodoxe Sârbe funcționează
obsuritatea caracteristică ”. 143 de mănăstiri și schituri (70 pentru călugări și 73 pentru
66
Prezentatea Bisericilor din Cipru și Serbia reprezintă călugărițe) în care viețuiesc 249 călugări și 700 călugărițe .
70
alte două inițiative în cercerarea științifică. În diaspora americană, Biserica Ortodoxă din Serbia
Biserica din Cipru întemeiată de Sfântul Apostol s-a organizat într-o episcopie dependentă de Patriarhia
Barnaba, originar de aici, a devenit pentru creștinii de aici Sârbă. În anul 1963, Biserica a avut 73 de comunități cu
„apostol și patron al țării” . În cadrul Sinodului al III-lea un număr de 140.000 credincioși, organizate în trei eparhii:
67
Ecumenic s-a acordat autocefalia Bisericii Ciprului. În Episcopia Americii de Răsărit și a Canadei, Episcopia
64 Aurel Jivi, „Operele teologice editate în Țările Române…”, Vestului Mijlociu și Episcopia Vestului.
p. 142. În Serbia au funcționat școli teologice superioare
65 Aurel Jivi, „Însemnări despre biserici și mânăstiri din Țara sub forma unui Institut Teologic la Belgrad, patru seminarii
Românească în jurnalul de călătorie a unui preot englez la teologice și o școală monahală. Pentru clerici și credincioși
1794”, în revista „Biserica Ortodoxă Română”, 1981, nr. 7-8, se editează publicații centrale: „Mesagerul”, organul oficial
p. 913 (Se va prescurta în continuare „Însemnări despre biserici
și mănăstiri…”). 68 Aurel Jivi, „Patriarhia Ortodoxă Sârbă de la 1920 până în
66 Aurel Jivi, „Însemnări despre biserici și mănăstiri…”, p. prezent”, în revista „Studii Teologice”, 1970, nr. 5-6, p. 452 (Se
914. va prescurta în continuare „Patriarhia Ortodoxă Sârbă…”).
67 Aurel Jivi, „Biserica Ortodoxă din Cipru și situația ei 69 Aurel Jivi, „Patriarhia Ortodoxă Sârbă…”, p. 453.
actuală”, în revista „Studii Teologice”, 1970, nr. 1-2, p. 118. 70 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 457.

Pag. 40