Page 46 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

Lugojenii asistau, încă din anul 1824, la spectacolele Franz Liszt pe scena vechiului teatru din Lugoj
teatrale ale trupei lui Ioachim Vuici, venită din Serbia.
Genul dramatic, una din dominantele vieţii culturale din Un eveniment cultural major în viaţa artistică
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost practicat de lugojeană, în avanpremiera mişcărilor revoluţionare
artişti autohtoni, dar şi de trupe ambulante din Transilvania paşoptiste, a fost reprezentat de recitalul lui Franz Liszt,
prezent la Lugoj între 14 şi 16 noiembrie 1846.
Marele pianist şi compozitor a concertat la Lugoj
în seara zilei de 15 noiembrie 1846, pe scena Teatrului
Orăşenesc, în cadrul turneului artistic efectuat, în anii 1846-
1847, în mai multe localităţi din Banat, Transilvania, Ţara
Românească, Moldova şi Bucovina (ultimul din cariera sa
concertistică), „un briliant concert care i-a fermecat pe cei de
faţă”, după o masă festivă la care au luat parte 70 de invitaţi.
După eclatantul succes avut la Arad (8-10 noiembrie),
precedat de cel de la Timişoara (artistul era impresariat de
Gaetano Belloni), Liszt a sosit la Lugoj în seara zilei de 14
noiembrie, însoţit de un grup de admiratori, unde i s-a făcut
o primire entuziastă, fiind întâmpinat, la intrarea oraşului, de
un grup de notabilităţi, care i-au pus la dispoziţie o caleaşcă
englezească, şi de un cortegiu alcătuit din „mai multe
căruţe şi bărbaţi călare”. Jakabfi, „alişpanul” (vicecomitele)

În imagine, rândul de sus: Ofelia Ianculescu, Tiberiu comitatului Caraş, a organizat o serată dansantă în cinstea
Brediceanu, Silvia Iorga, Caius Brediceanu, Aurora Peșteanu, artistului. Jurnalistul Petrichevich-Horváth Lázár este
N. Păscuț; la mijloc: Constantin Missits; jos: Augustin Silvași, autorul unor detaliate impresii în periodicul budapestan
Constantin Ignea. „Honderü”, în care imortalizează mai multe secvenţe ale
momentului sosirii virtuozului muzician la Lugoj: „În timp
şi celelalte ţinuturi româneşti: trupa lui Albini (1850-1851), ce ne plimbam în jurul cupeului pregătit pentru Liszt, câţiva
Fani Tardini (1863), M. Pascaly (1868 şi 1871), M. Millo ţărani români s-au apropiat ţinând în mâini jalbe, şi nu voiau
(1870), I. D. Ionescu (1873) şi George Augustin Petculescu, să plece cu niciun preţ de acolo, pretinzând că de multă
directorul primei trupe teatrale româneşti ambulante. G. vreme aşteaptă ei sosirea unui «domn atât de mare», care
A. Petculescu, născut la Reşiţa în 11 octombrie 1852, să-i ajute la satisfacerea dreptelor lor cereri”.
începând cu 1860 – anul mutării familiei sale la Lugoj După concert, baronesa Ida Kiss a patronat o petrecere
– va urma şcoala primară, apoi se va angaja ca ucenic în dansantă, care s-a prelungit până dimineaţa. În urbea de pe
atelierul de cizmărie al maistorului Pera, unde va deveni malurile Timişului neapărând în acei ani niciun periodic, nu
calfă. După mai multe turnee teatrale în Ţara Românească, avem detalii despre repertoriu şi modul în care a fost receptat
debutează la Lugoj în 1 iulie 1877, în trupa lui Constantin de auditoriul lugojean, dar programul concertelor susţinute
Petrescu, în piesa Cimpoiul dracului de Eugen Carada. Îşi la Timişoara, în 2 şi 4 noiembrie, la Palatul Prefecturii
întemeiază propria trupă, cu actori din Craiova şi Turnu (actualul Palat Baroc), respectiv la Teatrul Municipal (o
Severin (Societatea Theatrală Română Ambulantă din cronică a primului recital a fost publicată într-un număr
Ungaria şi Transilvania), prezentând primul spectacol la al ziarului „Temesvarer Wochenblatt”, sub semnătura lui
Lugoj în 28 iulie 1878: Doi amploaiaţi în una pereche Gottfried Feldinger), ne poate însă sugera ceea ce ar fi putut
de cizme, comedie originală într-un act de N. Frunzescu,
Liber şi independent, comedie cu cântece într-un act de G. cânta Liszt la Lugoj: Andante din Lucia di Lammermoor
Dumitrescu, şi Zăpăciţii, comedie într-un act tradusă din (Donizetti/Liszt), Fantezie din opera Norma (Bellini/Liszt),
limba franceză de Paul Georgescu. Andante cu variaţiuni de Beethoven, Ave Maria şi Regele
În ianuarie 1849 au debutat ca actori, sub egida ielelor de Schubert, Fantezie pe cântece maghiare (Liszt),
trupei teatrale Soţietatea Teatrală de la Lugoj, părinţii Marşul lui Rákóczi (prelucrare proprie), Uvertura „Wilhelm
lui Coriolan Brediceanu, Iuliana şi Vasile Brediceanu Tell” de Rossini, Păstrăvul de Schubert, Hexameron (Liszt),
(un fervent promotor al introducerii limbii române în Variaţii de bravură pe o temă din Puritanii de Bellini, o
practica liturgică ortodoxă şi a grafiei latine în scrierea mazurcă şi o poloneză de Chopin.
românească), într-un spectacol cu piesa Ciutura gâmfată P.-H. Lázár ne oferă, în articolul citat, şi alte detalii
sau opincăriţa făloasă. legate de prezenţa artistică a lui Liszt la Lugoj, „unde a fost

Pag. 44