Page 38 - Morisena - Revista trimestriala de istorie
P. 38

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018



        mult  privitorul  își  va  aminti  de  cel  reprezentat  el  se  va  fost coleg cu Teodor de Mopsuestia. Unii istorici sunt de
        strădui să-l imite, se va simți îndemnat să-i arate respect și  părere că a audiat cursurile vestitului retor Libaniu. Pentru a
        venerare fără a-i arăta totuși o adorare propriu-zisă care se  traduce Sfânta Carte a creat un alfabet pentru care literatura
        cuvine lui Dumnezeu. Însă va oferi icoanelor, ca semn al  armeană  îl  consideră  părintele  ei.  A  creat  și  un  alfabet
        venerării sale, tămâie și lumânări, așa cum se face cu Sfânta  georgian (417) cu ajutorul căruia s-a tradus în limba gruzină
        Cruce, cu Sfânta Evanghelie și cu sfintele vase…” .   Sfânta Scriptură.
                                                    39
              O primejdie sesizată de eruditul cercetător o reprezintă   Având acești precursori goți și armeni, Constantin-
        raportul  dintre  spirit  și  materie  cu  implicații  serioase  Chiril și Metodiu au devenit creatorii unui nou alfabet
        pentru teologia sacramentală a Bisericii și implicit asupra  în  veacul  al  IX-lea.  La  cererea  prințului  Ratislav  al
        învățăturii despre mântuire. „Spiritualismul iconoclaștilor  Moraviei,  patriarhul  Fotie  al  Constantinopolului  a
        îi  așează  pe  aceștia  în  aceeași  categorie  cu  maniheii  și   trimis  doi  misionari,  pe  Constantin-Chiril,  profesor  la
        cu  gnosticii.  Ideile  maniheice  despre  incompatibilitatea   Universitatea din Constantinopol, și pe Medodiu, monah
        dintre  lumea  creată,  cea  materială  și  Dumnezeu  au  fost   la Mănăstirea din Olimpiul Bitiniei. Alfabetul realizat în
        combătute  de  la  început  de  către  Biserică,  pentru  că  ele   Moravia era adoptat slavonei, cu care Constantin-Chiril
        pun în primejdie întreaga învățătură și practică a Bisericii   era familiarizat de acasă, dar care era pe deplin înțeleasă
        noastre potrivit căreia elementele materiale sunt purtătoare   și de către locuitorii Moraviei. Cel dintâi alfabet slavon
        și transmițătoare de har în cadrul Sfintelor Taine” .  creat de către Constantin-Chiril, a fost numit glagolitic, în
                                                   40
              Cea de-a treia ramură de interes pentru aprofundarea   timp ce alfabetul care-i poartă numele, adică cel chirilic,
        studiului  istoriei  au  fost  raporturile  bisericești  dintre   a  fost  alcătuit  mult  mai  târziu,  în  Bulgaria.  Alfabetul
        Răsărit și Apus. În această categorie enumerăm selectiv:   glagolitic  –  o  creație  originală  –  este  bazat  pe  scrisul
        „Traducători  și  traduceri  în  relațiile  bisericești  dintre   minuscul  grecesc,  conținând  adaptări  ale  unor  semne
        Răsărit și Apus (sec. XI-XVI)” în „Revista Teologică”,   împrumutate din alfabetele semitic și coptic .
                                                                                                     42
        nr. 3 ̸ 1995; „Sinoadele unioniste de la Lyon (1274) și    Și alți oameni ai Bisericii au creat alfabete în limbile
        Ferrara-Florența  (1438-1439).  Studiu  comparativ”,   cunoscute de conaționali. Astfel, Sfântul Ștefan din Perm,
        în  vol.  „Teologie,  istorie,  viață  bisericească“,  Oradea,   din  secolul  al  XIV-lea,  a  propovăduit  Evanghelia  și  a
        1998);  „Relațiile  lui  Ciril  Lucaris  cu  protestanții   liturghisit  în  limba  zirianilor,  episcopul  albanez  Gijon
        transilvăneni”, în „Revista Teologică”, nr. 3 ̸ 1992; „Din   Buzuku a tipărit un Liturghier (Messale, 1555). În centrul
        istoria  uniatismului  și  a  revenirilor  la  Ortodoxie”,  în   ortodox  de  la  Voskopojë  (pe  care  aromânii  îl  numeau
        „Revista Teologică”, nr. 3 ̸ 1991.                    Moscopole),  un  oraș  cu  20.000  de  locuitori,  în  care
              O preocupare deosebită a avut-o în cercetarea făcută   majoritari  erau  aromânii,  a  existat  o  școală  superioară,
        traducătorilor  și  traducerilor  clericilor  creatori  de  alfabet   bibliotecă și tipografie grecească, singura din Balcani. În
        prinși  din  pricina  misiunii  lor  într-un  permanent  dialog
        Răsărit-Apus. Dacă pentru creștinii apuseni latina era limba   secolul al XVIII-lea, la Vaskopojë au apărut două dicționare
        de cult, în Răsărit a lipsit dorința de centralizare din partea   poliglote, ambele datorate unor oameni ai Bisericii: cel
        Bisericii, oamenilor acesteia li s-a părut firesc ca în timp   dintâi,  greco-vlaho-albanez,  a  fost  alcătuit  de  protopopul
        ce noile popoare erau aduse în cadrul Bisericii, acestea să   Theodor Kavallioti, iar cel de al doilea l-a avut ca autor pe
        fie încurajate să-și întemeieze propria lor Biserică și cultura   Magistrul Dhanil, preot și învățător, care a adăugat la cele
                                                                               43
        națională pe baza limbii lor locale .                 trei limbi și bulgara .
                                      41
              Autorul își începe lucrarea cu primul traducător al   Odată  cu  descoperirea  de  către  ruși  a  Insulelor
        Sfintei  Scripturi  în  limba  conaționalilor  lor,  e  vorba  de   Aleutine și Alaska, s-a organizat o misiune de convertire a
        gotul Ulfila sau Wulfila, născut în 311 în nordul Dunării.   localnicilor la creștinism condusă de arhimandritul Ioasaf
        Ajuns episcop al goților, a întemeiat o școală teologică la   Bolotov  și  călugărul  Gherman,  canonizat  de  Biserica
        Nikopolis ad Istrum, unde a învățat și Auxențiu, episcopul   Ortodoxă Rusă. În această misiune de încreștinare, Biserica
        Durostorului.  Aceeași  ispravă  a  traducerii  Bibliei  a   l-a trimis pe preotul Ivan Veniaminov în Alaska în 1823.
        realizat-o și Mesorop (361-439), ucenic al lui Nerses cel   Ajuns, a pus bazele unui alfabet. El a ajuns să predice fără
        Mare, care a urmat Școala catehetică din Antiohia, unde a   ajutorul unui traducător și apoi să folosească limba aleuților
                                                              în slujbe, de Paștile anului 1833. Evanghelia fiind citită de
        39 Aurel Jivi, „Definitivarea teologiei icoanelor și Sinodul VII   către el în slavonă și de cântăreț în aleută. Veniaminov a
        ecumenic”, în vol. Aurel Jivi, Studii de istorie…, p. 80.  mai  compus  manuale  în  limba  localnicilor,  atât  pentru
        40 Aurel  Jivi,  „Sinodul  al  VII-lea  Ecumenic”,  în  revista  învățământul  laic  desfășurat  în  școlile  întemeiate  de  el,
        „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1987, nr. 5, p. 110.  cât și pentru educația religioasă. Cu ajutorul unui localnic
        41 Aurel  Jivi,  „Oameni  ai  Bisericii  din  Răsărit,  creatori  de
        alfabet”, în vol. Aurel Jivi, Studii de istorie…, p. 116-117 (Se  42 Aurel Jivi, „Oameni ai Bisericii din Răsărit…”, p. 124-125.
        va prescurta în continuare „Oameni ai Bisericii din Răsărit…”).  43 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 127-128.


        Pag. 36
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43