Page 38 - Morisena - Revista trimestriala de istorie
P. 38
MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018
mult privitorul își va aminti de cel reprezentat el se va fost coleg cu Teodor de Mopsuestia. Unii istorici sunt de
strădui să-l imite, se va simți îndemnat să-i arate respect și părere că a audiat cursurile vestitului retor Libaniu. Pentru a
venerare fără a-i arăta totuși o adorare propriu-zisă care se traduce Sfânta Carte a creat un alfabet pentru care literatura
cuvine lui Dumnezeu. Însă va oferi icoanelor, ca semn al armeană îl consideră părintele ei. A creat și un alfabet
venerării sale, tămâie și lumânări, așa cum se face cu Sfânta georgian (417) cu ajutorul căruia s-a tradus în limba gruzină
Cruce, cu Sfânta Evanghelie și cu sfintele vase…” . Sfânta Scriptură.
39
O primejdie sesizată de eruditul cercetător o reprezintă Având acești precursori goți și armeni, Constantin-
raportul dintre spirit și materie cu implicații serioase Chiril și Metodiu au devenit creatorii unui nou alfabet
pentru teologia sacramentală a Bisericii și implicit asupra în veacul al IX-lea. La cererea prințului Ratislav al
învățăturii despre mântuire. „Spiritualismul iconoclaștilor Moraviei, patriarhul Fotie al Constantinopolului a
îi așează pe aceștia în aceeași categorie cu maniheii și trimis doi misionari, pe Constantin-Chiril, profesor la
cu gnosticii. Ideile maniheice despre incompatibilitatea Universitatea din Constantinopol, și pe Medodiu, monah
dintre lumea creată, cea materială și Dumnezeu au fost la Mănăstirea din Olimpiul Bitiniei. Alfabetul realizat în
combătute de la început de către Biserică, pentru că ele Moravia era adoptat slavonei, cu care Constantin-Chiril
pun în primejdie întreaga învățătură și practică a Bisericii era familiarizat de acasă, dar care era pe deplin înțeleasă
noastre potrivit căreia elementele materiale sunt purtătoare și de către locuitorii Moraviei. Cel dintâi alfabet slavon
și transmițătoare de har în cadrul Sfintelor Taine” . creat de către Constantin-Chiril, a fost numit glagolitic, în
40
Cea de-a treia ramură de interes pentru aprofundarea timp ce alfabetul care-i poartă numele, adică cel chirilic,
studiului istoriei au fost raporturile bisericești dintre a fost alcătuit mult mai târziu, în Bulgaria. Alfabetul
Răsărit și Apus. În această categorie enumerăm selectiv: glagolitic – o creație originală – este bazat pe scrisul
„Traducători și traduceri în relațiile bisericești dintre minuscul grecesc, conținând adaptări ale unor semne
Răsărit și Apus (sec. XI-XVI)” în „Revista Teologică”, împrumutate din alfabetele semitic și coptic .
42
nr. 3 ̸ 1995; „Sinoadele unioniste de la Lyon (1274) și Și alți oameni ai Bisericii au creat alfabete în limbile
Ferrara-Florența (1438-1439). Studiu comparativ”, cunoscute de conaționali. Astfel, Sfântul Ștefan din Perm,
în vol. „Teologie, istorie, viață bisericească“, Oradea, din secolul al XIV-lea, a propovăduit Evanghelia și a
1998); „Relațiile lui Ciril Lucaris cu protestanții liturghisit în limba zirianilor, episcopul albanez Gijon
transilvăneni”, în „Revista Teologică”, nr. 3 ̸ 1992; „Din Buzuku a tipărit un Liturghier (Messale, 1555). În centrul
istoria uniatismului și a revenirilor la Ortodoxie”, în ortodox de la Voskopojë (pe care aromânii îl numeau
„Revista Teologică”, nr. 3 ̸ 1991. Moscopole), un oraș cu 20.000 de locuitori, în care
O preocupare deosebită a avut-o în cercetarea făcută majoritari erau aromânii, a existat o școală superioară,
traducătorilor și traducerilor clericilor creatori de alfabet bibliotecă și tipografie grecească, singura din Balcani. În
prinși din pricina misiunii lor într-un permanent dialog
Răsărit-Apus. Dacă pentru creștinii apuseni latina era limba secolul al XVIII-lea, la Vaskopojë au apărut două dicționare
de cult, în Răsărit a lipsit dorința de centralizare din partea poliglote, ambele datorate unor oameni ai Bisericii: cel
Bisericii, oamenilor acesteia li s-a părut firesc ca în timp dintâi, greco-vlaho-albanez, a fost alcătuit de protopopul
ce noile popoare erau aduse în cadrul Bisericii, acestea să Theodor Kavallioti, iar cel de al doilea l-a avut ca autor pe
fie încurajate să-și întemeieze propria lor Biserică și cultura Magistrul Dhanil, preot și învățător, care a adăugat la cele
43
națională pe baza limbii lor locale . trei limbi și bulgara .
41
Autorul își începe lucrarea cu primul traducător al Odată cu descoperirea de către ruși a Insulelor
Sfintei Scripturi în limba conaționalilor lor, e vorba de Aleutine și Alaska, s-a organizat o misiune de convertire a
gotul Ulfila sau Wulfila, născut în 311 în nordul Dunării. localnicilor la creștinism condusă de arhimandritul Ioasaf
Ajuns episcop al goților, a întemeiat o școală teologică la Bolotov și călugărul Gherman, canonizat de Biserica
Nikopolis ad Istrum, unde a învățat și Auxențiu, episcopul Ortodoxă Rusă. În această misiune de încreștinare, Biserica
Durostorului. Aceeași ispravă a traducerii Bibliei a l-a trimis pe preotul Ivan Veniaminov în Alaska în 1823.
realizat-o și Mesorop (361-439), ucenic al lui Nerses cel Ajuns, a pus bazele unui alfabet. El a ajuns să predice fără
Mare, care a urmat Școala catehetică din Antiohia, unde a ajutorul unui traducător și apoi să folosească limba aleuților
în slujbe, de Paștile anului 1833. Evanghelia fiind citită de
39 Aurel Jivi, „Definitivarea teologiei icoanelor și Sinodul VII către el în slavonă și de cântăreț în aleută. Veniaminov a
ecumenic”, în vol. Aurel Jivi, Studii de istorie…, p. 80. mai compus manuale în limba localnicilor, atât pentru
40 Aurel Jivi, „Sinodul al VII-lea Ecumenic”, în revista învățământul laic desfășurat în școlile întemeiate de el,
„Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1987, nr. 5, p. 110. cât și pentru educația religioasă. Cu ajutorul unui localnic
41 Aurel Jivi, „Oameni ai Bisericii din Răsărit, creatori de
alfabet”, în vol. Aurel Jivi, Studii de istorie…, p. 116-117 (Se 42 Aurel Jivi, „Oameni ai Bisericii din Răsărit…”, p. 124-125.
va prescurta în continuare „Oameni ai Bisericii din Răsărit…”). 43 Aurel Jivi, „art. cit”, p. 127-128.
Pag. 36