Page 14 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

O datare foarte simpl este atunci când pe fa a sau pe versoul c r ii po tale este
indicat anul apari iei. O alt posibilitate de datare o ofer tampila de zi a oficiului
po tal sau datarea f cut de expeditorul mesajului.
În afar de aceste posibilit i mai putem aproxima perioada pe baza limbii în
care este redactat textul imprimat pe cartea po tal . În perioada când Banatul f cea
parte din regatul ungar majoritatea inscrip ion rilor se f ceau în limba maghiar sau în
german i mult mai rar în limba român .
U or de recunoscut sunt c r ile po tale tip rite înaintea anului 905, acestea
având versoul nedivizat în dou câmpuri. Spatele ilustratei era rezervat doar pentru
timbru i adres .
De obicei textul imprimat pe c r ile po tale sau pe passepartout-ul fotografiilor
de epoc ne indic editura i sediul ei. În cazul în care se specific “Edit. Tip. i
Libr riei diecezane Caransebe ” putem fi siguri c aceast carte po tal a fost
editat la Caransebe ceea ce nu înseamn c a fost i tip rit aici. S-ar putea ca pe
lâng numele editurii s g sim i un text de genul “Made in Germany” sau “Stengel &
Co., G.m.b.H., Dresden” ceea ce ne indic faptul c aceast carte po tal a fost tip rit
în Germania.
În cazul c r ilor po tale ilustrate stabilirea identit ii persoanelor fotografiate nu
este posibil decât extrem de rar. La multe fotografii identitatea persoanei o putem g si
citind not rile de pe dosul fotografiei.
Tot din not rile i mesajele scrise pe c r ile po tale putem afla, în cazul în care
ilustrata a circulat prin po t , numele celui care a expediat-o sau cui i-a fost destinat
cartea po tal i o parte din gândurile sau preocup rile partenerilor de coresponden .
Este posibil ca între sutele de c r i po tale s g sim i unele care au fost scrise
sau destinate unei personalit i cunoscute din trecut i al c rei nume s fie cunoscut i
în prezent.
Din prima edi ie a acestei lucr ri am tip rit mai multe versiuni i cu fiecare
versiune nou am c utat s elimin din gre elile datorate neaten iei la redactarea unor
fraze sau cele datorate dactilografierii.

De la tip rirea versiunii finale a primei edi ii s-au mai scurs câteva luni i în
acest timp la colec ia mea de imagini s-au mai ad ugat câteva c r i po tale ilustrate,
fotografii i materiale grafice pe care doresc s le prezint în volumul de fa . A fost o
decizie foarte grea. Pe de o parte nu doream s mai a tern pe hârtie comentarii pe
marginea acestor imagini, dar pe de alt parte nu m puteam împ ca cu gândul de a
l sa un lucru neterminat. Ini ial m-am gândit s prezint aceste documente sub forma
unei complet ri la volumul ini ial. Încercând s pun în practic acest lucru, am
6