Page 148 - SUMMA CUM FRAUDE

(http://www.tion.ro/timisoara-premiata-la-bruxelles-pentru-doua-proiecte-de-cercetare-ale-
usamvb/1595869).

Articole referitoare la această invenţie pot fi găsite şi în ediţiile altor publicaţii
timişorene online, articole bazate pe un comunicat de presă dat de universitate.

Desigur o realizare prestigioasă a specialiştilor timişoreni, menită să confirme
competenţa profesională a “colectivului de autori” dacă, ... ei bine dacă acest
brevet ar exista!

Din curiozitate am răsfoit toate numerele publicaţiei online BOPI (Buletinul
OSIM) începând cu anul 2010 şi până în prezent dar fără să dau de “brevetele”
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

În schimb în Buletinul Oficial de Protecţie Intelectuală (BOPI) pot fi găsite două
“cereri de brevet de invenţie” depuse la OSIM de către “specialiştii universităţii
timişorene”. Consider că nu este necesară explicarea diferenţei calitative între o
cerere şi un brevet acordat!
Concluzia logică pe baza celor expuse anterior este că Ministerul Educaţiei

din România a selectat pentru participarea la EUREKA o “invenţie” neconfirmată
oficial, respectiv un brevet care nici nu există!
Pentru a găsi o explicaţie a acestei neconcordanţe am aruncat şi o privire în
Cererea de Brevet de Invenţie RO 127151 A (http://pub.osim.ro/publication-server/pdf-
document?PN=RO127151%20RO%20127151&iDocId=2263&iepatch=.pdf) publicată de
OSIM la data de 30.03.2012.
Lecturarea acestei cereri ne poate explica motivul inexistenţei brevetului

pentru această “invenţie”. Prima constatare pe care o poate face orice specialist în
materie este “lipsa de originalitate” a celor expuse aici. Cu alte cuvinte autorii
pretind brevetarea unor idei cunoscute demult şi publicate în literatura de specialitate
cu mulţi ani înaintea datei de 30 martie 2012.

Astfel, din rezumatul cererii de invenţie aflăm că “Invenţia se referă la o
metodă de stimulare a producţiei şi calităţii porumbului .... prin expunerea
seminţelor la un câmp electromagnetic scăzut, .... timp de 10 min ...”.
O simplă scanare pe internet permite accesarea mai multor lucrări referitoare

la “effect on magnetic field of maize“ (efectul câmpului magnetic asupra porumbului)
inclusiv cele “10 minute”. Interesante din acest punct de vedere sunt cele publicate
de către: Anna Aladjadjiyan (2002), Mercedes Flórez, Maria Victoria Carbonell şi
Elvira Martínez (2007) şi M. Rochalska şi A. Orzeszko-Rywka (2005).

Chiar şi o privire sumară în cele trei lucrări ne permite să afirmăm cu
certitudine că ideea propusă spre brevetare în 2012 de către specialiştii Facultăţii de
Agricultură din Timişoara este departe de a fi originală, ca de altfel şi primele două
revendicări din cererea de brevet.

142