Page 38 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 38
Dușan Baiski
a drapelului poporului german; înființarea și conducerea școlilor de grad primar
și secundar, teoretic și practic, și a institutelor de educație germane de orice
categorie. În schimb, erau interzise: organizarea de formațiuni paramilitare sau de
secții polițienești, adunări în uniformă și demonstrații în cadrul acestor formațiuni,
portul uniformei speciale, precum și formațiunile paramilitare putând fi acceptate
de Ministerul Afacerilor Interne, de acord cu șeful Grupului Etnic German, la
anumite solemnități sau aniversări, „...la care asemenea manifestări n-ar avea
nimic ostentativ.“ Interzise erau și următoarele: luarea și depunerea altor jurăminte;
înarmarea formațiunilor Einsatz-Staffel; adunări și întruniri, serbări și ședințe
secrete, fără o prealabilă aprobare; cursuri de pregătire militară sau paramilitară,
marșuri și exerciții de instrucție la câmp; propagandă politică în rândul românilor;
trecerea frontierei fără forme legale și sustragerea de la controlul vamal; afișarea
denumirii firmelor comerciale exclusiv în limba germană; acapararea de alimente
și aprovizionări destinate Germaniei, în afara condițiilor existente între România
și Germania; boicotarea aprovizionărilor militare ale trupelor române; sabotarea
oricăror altor măsuri de ordin economic impuse de Guvern.
Secția de Jandarmi Sânnicolau Mare va raporta pe 15 martie că: „1. Ordinul s-a
executat în întregime. Toți șefii de posturi au dresat procese-verbale de comun acord
cu conducătorii organizațiilor. 2. Românii au primit cu bucurie această măsură și
aduc laude Guvernului. 3. Șvabii discută și comentează căci nu va dura mult această
măsură contra lor. 4. Au primit și conducătorii ordine de la organizație pentru a se
supune. 5. Toți stau sub tăcere, niciunul nu spune nimic, dar așteaptă căci măsurile
se vor ridica. 6. Cu un cuvânt, românii au răsuflat puțin și au căpătat curaj și acum
speră căci măsurile contra șvabilor vor fi mai aspre și nu se vor ridica.“
H. Jung, conducătorul organizației Banat a Grupului Etnic German din
România (Timișoara I, str. Lonovici nr. 2, Casa Germană), va solicita, pe 28 martie
1942, Comandamentului Garnizoanei Timișoara, autorizarea organizațiilor locale
pentru continuarea funcționării partidului, respectiv ținerea de întruniri exclusiv
pentru membri, în zilele de miercuri și vineri, între orele 19-24. Vor fi indicate
organizațiile locale, denumirea localității, denumirea localului pentru întrunire și
numele responsabilului.
În studiul său cu privire la problema șvăbească, maiorul Ion Peșchir,
comandantul Legiunii de Jandarmi Timiș-Torontal, întocmit pentru Prefectura Timiș-
Torontal, va nota, printre altele, că ponderea șvabilor este de 33,94% din populația
județului, aceștia fiind repartizați în 54 de comune cu masă compactă șvăbească, și în
42 de comune unde sunt amestecați cu alte etnii. Referindu-se la situația economică,
el va scrie:
„Sunt constituiți în puternice cooperative aproape în fiecare comună.
Șvabii sunt bogați, ei fiind colonizați pe cele mai fertile locuri, dețin propriu-
zis bogăția județului.
Nu arendează românilor pământ – nu le vând, ci, din contră, ar vrea să-l
cumpere pe al acestora.
Pământul și-l lucrau cu românii; în prezent, se arată ostili servitorilor români,
fiindu-le frică de așezarea acestora printre ei și copleșirea în timp cu numărul.
36