Page 38 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 38

Dușan Baiski


        a  drapelului  poporului  german;  înființarea  și  conducerea  școlilor  de  grad  primar
        și  secundar,  teoretic  și  practic,  și  a  institutelor  de  educație  germane  de  orice
        categorie. În schimb, erau interzise: organizarea de formațiuni paramilitare sau de
        secții polițienești, adunări în uniformă și demonstrații în cadrul acestor formațiuni,
        portul uniformei speciale, precum și formațiunile paramilitare putând fi acceptate
        de  Ministerul  Afacerilor  Interne,  de  acord  cu  șeful  Grupului  Etnic  German,  la
        anumite  solemnități  sau  aniversări,  „...la  care  asemenea  manifestări  n-ar  avea
        nimic ostentativ.“ Interzise erau și următoarele: luarea și depunerea altor jurăminte;
        înarmarea  formațiunilor  Einsatz-Staffel;  adunări  și  întruniri,  serbări  și  ședințe
        secrete,  fără  o  prealabilă  aprobare;  cursuri  de  pregătire  militară  sau  paramilitară,
        marșuri și exerciții de instrucție la câmp; propagandă politică în rândul românilor;
        trecerea frontierei fără forme legale și sustragerea de la controlul vamal; afișarea
        denumirii firmelor comerciale exclusiv în limba germană; acapararea de alimente
        și  aprovizionări  destinate  Germaniei,  în  afara  condițiilor  existente  între  România
        și  Germania;  boicotarea  aprovizionărilor  militare  ale  trupelor  române;  sabotarea
        oricăror altor măsuri de ordin economic impuse de Guvern.
              Secția de Jandarmi Sânnicolau Mare va raporta pe 15 martie că: „1. Ordinul s-a
        executat în întregime. Toți șefii de posturi au dresat procese-verbale de comun acord
        cu conducătorii organizațiilor. 2. Românii au primit cu bucurie această măsură și
        aduc laude Guvernului. 3. Șvabii discută și comentează căci nu va dura mult această
        măsură contra lor. 4. Au primit și conducătorii ordine de la organizație pentru a se
        supune. 5. Toți stau sub tăcere, niciunul nu spune nimic, dar așteaptă căci măsurile
        se vor ridica. 6. Cu un cuvânt, românii au răsuflat puțin și au căpătat curaj și acum
        speră căci măsurile contra șvabilor vor fi mai aspre și nu se vor ridica.“
              H.  Jung,  conducătorul  organizației  Banat  a  Grupului  Etnic  German  din
        România (Timișoara I, str. Lonovici nr. 2, Casa Germană), va solicita, pe 28 martie
        1942,  Comandamentului  Garnizoanei  Timișoara,  autorizarea  organizațiilor  locale
        pentru  continuarea  funcționării  partidului,  respectiv  ținerea  de  întruniri  exclusiv
        pentru  membri,  în  zilele  de  miercuri  și  vineri,  între  orele  19-24.  Vor  fi  indicate
        organizațiile  locale,  denumirea  localității,  denumirea  localului  pentru  întrunire  și
        numele responsabilului.
              În  studiul  său  cu  privire  la  problema  șvăbească,  maiorul  Ion  Peșchir,
        comandantul Legiunii de Jandarmi Timiș-Torontal, întocmit pentru Prefectura Timiș-
        Torontal, va nota, printre altele, că ponderea șvabilor este de 33,94% din populația
        județului, aceștia fiind repartizați în 54 de comune cu masă compactă șvăbească, și în
        42 de comune unde sunt amestecați cu alte etnii. Referindu-se la situația economică,
        el va scrie:
              „Sunt constituiți în puternice cooperative aproape în fiecare comună.
              Șvabii sunt bogați, ei fiind colonizați pe cele mai fertile locuri, dețin propriu-
        zis bogăția județului.
              Nu arendează românilor pământ – nu le vând, ci, din contră, ar vrea să-l
        cumpere pe al acestora.
              Pământul și-l lucrau cu românii; în prezent, se arată ostili servitorilor români,
        fiindu-le frică de așezarea acestora printre ei și copleșirea în timp cu numărul.

        36
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43